Concertul Patriciei Kaas la Bucureşti
Cantăreaţă franceză Patricia Kaas concertează la Sala Palatului din Bucureşti, în 14 iunie, începând cu ora 20.00, în cadrul turneului de promovare a celui mai recent album al său, "Kabaret".
Turneul de promovare a albumului, lansat în noiembrie 2008, include concerte în Franţa, Germania, Rusia, Belgia, Elveţia, Olanda, Luxemburg, Finlanda, Turcia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Ucraina. Patricia Kaas a reprezentat Franţa la concursul Eurovision, ce a avut loc la 16 mai a.c, la Moscova, cu una dintre piesele de pe acest material discografic, "Et s"il fallait le faire".
Patricia Kaas nu se află pentru prima dată pe pământ românesc. A cântat în concert, la "Cerbului de Aur" de la Braşov, în 1992, şi la Bucureşti, în 1998 şi 2004 (când artista a fost invitatul special al "Sărbătorii Muzicii", eveniment organizat de Institutul Francez şi Orange).
***
Patricia Kaas este una dintre cele mai de succes cântăreţe franceze din lume. Muzica interpretată de ea reprezintă un amestec între jazz, pop şi şansonetă, neîncadrându-se riguros într-un anumit stil. De altfel, cheia succesului său stă, atât în originalitatea compoziţiilor, cât şi în vocea sa deosebită, cu un timbru uşor gutural, dar totuşi caldă, voce care a făcut ca solista să fie comparată adesea cu Marlene Dietrich sau Edith Piaf. Este o adevărată ambasadoare a muzicii franceze, pe care o promovează în concertele şi albumele sale. Artista a vândut peste 16 milioane de discuri pe plan mondial.
S-a născut la 5 decembrie 1966, în orăşelul Forbach (Lorraine), în estul Franţei, fiind cel de-al şaptelea copil al unei familii franceze destul de modeste. Mama sa, de origine germană, şi tatăl ei, miner de profesie, au încurajat-o să cânte de mică la diferite festivităţi şi petreceri, devenind repede o adevărată profesionistă.
Prima înregistrare mai importantă, după ce a cântat timp de şapte ani într-un cabaret german, a fost "Jalouse", o piesă produsă de Gerard Depardieu (care descoperise la o audiţie talentul său) şi scrisă de Elisabeth Depardieu, soţia actorului, Joel Cartigny şi Francois Bernheim (care va rămâne unul dintre compozitorii preferaţi ai artistei).
Însă succesul a venit odată cu lansarea cântecului "Mademoiselle chante le blues", scrisă pentru ea de compozitorul Didier Barbelivien, integrată pe albumul lansat de Polydor în 1988. Succesul este imens, la nicio lună de la lansare albumul fiind vândut în 100 000 de exemplare, iar Patricia primind discul de aur pentru el. La sfârşitul anului 1988, artista primeşte premiul Victoire de la Musique pentru "revelaţia anului", şi tototdată, Trofeul RFI, pentru cântecul "Mon mec a moi".
În martie 1989 primeşte Marele Premiu al Discului, acordat de Academia Charles Cros, premiu obţinut înaintea ei de marii cântăreţi Edith Piaf, Charles Aznavour sau Jacques Brel. După un turneu de promovare în Europa, la sfârşitul anului 1989, "Mademoiselle chante le blues" obţine dublu disc de platină (pentru 600 000 de exemplare vândute). Urmează "Victoire de la Musique" pentru "cel mai bine vândut album în străinătate" şi discul de diamant, cu peste un milion de exemplare vândute.
În aprilie 1990, solista îşi lansează cel de-al doilea album "Scene de vie", albumul devenind, de asemenea, dublu disc de platină şi fiind distins cu premiul "Victoire de la Musique" pentru "cea mai bună interpretă a anului 1990". În 1991 îşi lansează albumul în SUA, iar în noiembrie, acelaşi an, îşi lansează primul album în concert, "Carnets de scene" şi o casetă video, care se vinde în 300 000 de exemplare.
Are turnee încununate de succes în Rusia şi, din nou în Statele Unite, unde are o serie de opt concerte.
În aprilie 1993, îşi lansează albumul "Je dis vous", care se vinde în 44 de ţări, în peste două milioane de exemplare. În 1997, apare albumul "Dans ma chair", în august 1998, albumul "Randez-vous", apoi "Mot de passe". La jumătatea anului 2000, lansează un nou album live, cu două discuri "Patricia Kaas Live". În 2001, cântăreaţa lansează un fel de "Best Of", intitulat "Rien ne s"arrete". În aceeaşi lună, Patricia concerteaza în Berlin, strângând bani pentru copiii refugiaţi din Afganistan şi din Pakistan, bani care se varsă în fondurile Crucii Roşii din Germania. În aprilie 2002, apare pe piaţă albumul "Piano Bar", un CD ce conţine piese de pe coloana sonoră a filmului "And Now... Ladies And Gentleman" al regizorului Claude Lelouche, în care Patricia joacă alături de Jeremy Irons. Pelicula este vizionată, luna următoare, în afara competiţiei, la Festivalul de Film de la Cannes. În 2003 şi-a promovat un nou album, "Sexe Fort", într-un turneu ce a cuprins mai multe ţări europe
ne.
Celebritatea de care se bucură în Franţa şi în întreaga lume a fost, încă o dată confirmată, de faptul că a fost singura artistă care a participat la ceremonia oficială de comemorare a 60 de ani de la debarcarea în Normandia (6 iunie 1944), când a interpretat, la 6 iunie 2004 "L"hymne de l"amour" în faţa a 17 şefi de stat, ceremonia fiind difuzată pe 33 de canale de televiziune din întreaga lume.
