Comisia Europeană a propus un mecanism unic de rezoluţie pentru uniunea bancară
Comisia Europeană a propus un mecanism unic de rezoluţie pentru uniunea bancară. Acesta ar completa mecanismul unic de supraveghere, care, odată ce va deveni operaţional la sfârşitul anului 2014, va permite Băncii Centrale Europene (BCE) să supravegheze în mod direct băncile din zona euro şi din alte state membre care decid să adere la uniunea bancară. Mecanismul unic de rezoluţie ar garanta că, în cazul în care, în pofida unei supravegheri mai stricte, o bancă a cărei activitate face obiectul mecanismului unic de supraveghere s-ar confrunta cu dificultăţi grave, rezoluţia sa ar putea fi gestionată în mod eficient, reducând la minimum costurile suportate de contribuabili şi de economia reală.
Preşedintele Comisiei, José Manuel Barroso, a declarat că sunt întrunite toate elementele necesare pentru instituirea unei uniuni bancare menite să consolideze bazele acestui sector, să restabilească încrederea şi să remedieze fragmentarea pieţelor financiare." Am convenit deja asupra unui mecanism european comun de supraveghere pentru băncile din zona euro şi pentru alte state membre care doresc să participe la acesta. Propunerea de astăzi îl completează cu un sistem unic puternic şi integrat pentru soluţionarea situaţiei băncilor aflate în dificultate majoră. Nu putem elimina riscul unor viitoare falimente bancare, dar, datorită mecanismului unic de rezoluţie şi Fondului de rezoluţie, băncile, şi nu contribuabilii europeni, ar trebui să fie cele care să îşi asume, în viitor, responsabilitatea pierderilor.”
Dl Michel Barnier, comisarul pentru piaţa internă şi servicii, a declarat că s-a văzut cum crizele bancare se pot extinde rapid dincolo de graniţe, subminând încrederea şi plasând-o pe traiectoria unei spirale descendente în întreaga zonă euro. De asemenea, s-a văzut cum prăbuşirea unei bănci transfrontaliere importante poate avea drept consecinţă o situaţie complexă şi confuză: rezoluţia băncii Dexia nu este un model de urmat. "Avem nevoie de un sistem în cadrul căruia să se poată lua decizii în mod rapid şi eficient, evitându-se apariţia îndoielilor cu privire la impactul asupra finanţelor publice, şi ale cărui norme să creeze un climat de siguranţă în cadrul pieţei. "Conform propunerii de astăzi privind un mecanism unic de rezoluţie, garantarea faptului că supravegherea şi rezoluţia sunt aliniate la nivel central, asigurându-se, totodată, implicarea tuturor actorilor naţionali relevanţi, şi susţinute printr-un mecanism corespunzător de finanţare a rezoluţiei, va permite gestionarea cu mai multă eficacitate a crizelor bancare în uniunea bancară şi va contribui la ruperea legăturii dintre crizele datoriei suverane şi băncile aflate în dificultate majoră”.
Prevederile mai stricte aferente cadrului de supraveghere al mecanismului unic de supraveghere, precum şi cerinţele prudenţiale consolidate vor îmbunătăţi siguranţa băncilor. Cu toate acestea, riscul ca o bancă să se confrunte cu o problemă gravă în ceea ce priveşte lichidităţile sau solvenţa nu poate fi niciodată exclus în totalitate. Supravegherea şi rezoluţia bancară trebuie să fie aliniate şi realizate la acelaşi nivel central pentru a reduce incertitudinea şi a împiedica producerea fenomenului de panică bancară şi apariţia efectului de contagiune a altor părţi ale zonei euro.
Mecanismul unic de rezoluţie propus ar aplica, în cadrul uniunii bancare, normele de fond în materie de redresare şi rezoluţie bancară, care urmează să fie adoptate în scurt timp. Consiliul miniştrilor de finanţe din UE a ajuns la un acord privind o abordare generală referitoare la aceste norme noi la data de 27 iunie, iar Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European a adoptat un raport pe această temă la data de 20 mai. Negocierile între Consiliu şi Parlamentul European urmează să înceapă în curând, iar în această toamnă ar trebui să se ajungă la un acord final referitor la Directiva privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.
Mecanismul unic de rezoluţie ar funcţiona după cum urmează:
BCE, în calitate de organism de supraveghere, ar atrage atenţia atunci când o bancă din zona euro sau stabilită într-un stat membru care participă la uniunea bancară s-ar confrunta cu dificultăţi financiare grave şi ar trebui să facă obiectul procedurii de rezoluţie;
Un Comitet unic de rezoluţie, format din reprezentanţi ai BCE, ai Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competente (şi anume, cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum şi sucursale şi/sau filiale ale acesteia), ar pregăti rezoluţia băncii. Acest comitet ar avea competenţe largi pentru a analiza şi a defini modul de abordare a rezoluţiei unei bănci: ce instrumente trebuie utilizate şi cum ar trebui să se implice Fondul european de rezoluţie. Autorităţile naţionale de rezoluţie ar fi implicate îndeaproape în această activitate;
Pe baza recomandării Comitetului unic de rezoluţie, sau din proprie iniţiativă, Comisia ar hotărî dacă şi când să aplice unei bănci procedura de rezoluţie şi ar stabili un cadru privind utilizarea instrumentelor de rezoluţie şi a fondului. Din motive juridice, decizia finală nu ar putea să aparţină Comitetului;
Sub supravegherea Comitetului unic de rezoluţie, autorităţile naţionale de rezoluţie ar fi responsabile de punerea în aplicare a planului de rezoluţie;
Comitetul unic de rezoluţie ar supraveghea rezoluţia. Acesta ar monitoriza punerea în aplicare la nivel naţional de către autorităţile naţionale de rezoluţie şi, în cazul în care o autoritate naţională de rezoluţie nu se conformează deciziei sale, ar putea să adreseze în mod direct ordine executive băncilor aflate în dificultate majoră;
Un Fond unic de rezoluţie bancară ar fi înfiinţat sub controlul Comitetului unic de rezoluţie pentru a asigura că, în timpul procesului de restructurare, banca beneficiază de un sprijin financiar pe termen mediu. Fondul respectiv ar fi finanţat prin contribuţii ale sectorului bancar, înlocuind fondurile naţionale de rezoluţie ale statelor membre care fac parte din zona euro şi ale statelor membre care participă la uniunea bancară, astfel cum se prevede în proiectul de directivă privind redresarea şi rezoluţia instituţiilor bancare.
În decembrie 2012, Consiliul European a recunoscut necesitatea de a se institui un mecanism unic de rezoluţie, care să însoţească mecanismul unic de supraveghere în uniunea bancară. În martie 2013, Consiliul European s-a angajat să finalizeze uniunea bancară printr-o serie de acţiuni şi a confirmat că propunerea Comisiei privind un mecanism unic de rezoluţie ar trebui să fie examinată cu prioritate, pentru a fi adoptată înainte de încheierea actualei legislaturi a Parlamentului European, în 2014.
Parlamentul European a solicitat în mod repetat creşterea gradului de integrare în ceea ce priveşte mecanismele de rezoluţie bancară, iar într-o rezoluţie adoptată la data de 13 iunie 2013 a solicitat Comisiei să adopte cât mai rapid posibil propunerea de instituire a mecanismului unic de rezoluţie.
