Combaterea coruptiei este esentiala in lupta impotriva schimbarii climatului
Organizatia anti-coruptie Transparency International a publicat in urma cu cateva zile Raportul sau privind Coruptia Globala pe tema schimbarii climatului.
Legatura dintre coruptie si schimbarea climatului ar putea sa nu fie foarte evidenta la inceput, dar raportul, care include contributii din partea a 50 de experti de top din 20 de tari, atinge doua puncte cheie.
In primul rand, numeroasele proiecte globale si locale legate de lupta impotriva schimbarii climatului deseori actioneaza prin canale noi si neincercate si sunt, astfel, o oportunitate imensa pentru devierea fondurilor de catre institutii guvernamentale corupte sau de catre diverse companii.
In al doilea rand, coruptia este o amenintare impotriva implementarii efective a masurilor pentru abordarea schimbarii climatului.
“Nevoia urgenta de a raspunde la schimbarea climatului trebuie sa fie intensificata prin transparenta si tragere la raspundere. Supravegherea trebuie sa fie construita de la bun inceput in toate initiativele legate de climat”, a declarat intr-un comunicat de presa Huguette Labelle, presedinta organizatiei Transparency International.
Raportul extinde definitia traditionala a coruptiei pentru a include lucruri precum practici incorecte de lobbying, manipularea datelor si alte cai pentru a obtine castiguri pe termen scurt, fie prin impotrivire la eforturile globale de lupta impotriva schimbarii climatului fie prin profitare de pe urma lor.
Desi raportul de 400 de pagini este deseori o chestiune tehnica si seaca, acesta prezinta exemple concrete care demonstreaza clar cat este de dificil acest teritoriu nou si nemarcat al guvernarii globale.
Un astfel de exemplu este sectiunea despre guvernarea silviculturii. Padurile joaca un rol fundamental in reglarea cantitatii de dioxid de carbon, dar industria lemnului reprezinta de asemenea o afacere foarte banoasa care a dus la defrisari mult prea intensificate, in special in zonele tropicale. Cherestea in valoare de 10 pana la 23 de miliarde de dolari este produsa anual pe cai ilegale, conform raportului.
Coruptia alimenteaza si conduce fiecare aspect al procesului, de la elita conducatoare care acorda drepturile de exploatare si de la asociatii lor, pana la organele prost platite de control si administrare a padurilor care sunt dependente de mitele primite din partea companiilor pe care ar trebui de fapt sa le monitorizeze.
In spatele tuturor se afla companiile internationale de prelucrare a lemnului. Tinand cont de atentia crescanda asupra schimbarii climatului, aceste companii lanseaza campanii de relatii cu publicul nu doar pentru a-si imbunatati imaginea ci si pentru a solicita bani de la fondurile internationale de dezvoltare sau pentru a obtine sustinere din partea ONG-urilor. Raportul mentioneaza exemplul unui conglomerat elvetiano-german care analizeaza sustenabilitatea si construieste scoli si drumuri in Africa in timp ce cumpara lemn din Liberia, care este asociata cu abuzuri ale drepturilor omului, defrisari ilegale si coruptie.
Lobby necinstit
Un alt exemplu este sectiunea despre lobbying-ul asupra legii climatului in UE si SUA, care arata cu claritate cat de incorect este campul de joc dintre lobby-ul pentru energia traditionala si industriile de energie intensiva pe de o parte si sectorul energiei verzi si aparatorii mediului inconjurator pe de alta parte. In termeni ai resurselor finaciare, ai reprezentarii la diverse intalniri ale actionarilor si ai impactului, primii jucatori au un avantaj urias.
Dar lobbyistii recurg de asemenea la mijloace de-a dreptul inselatoare, asa cum este in cazul unei firme de lobbying din industria carbunelui care a inventat existenta unui sprijin din partea grupurilor de fermieri, precum Asociatia Nationala pentru Progresul Oamenilor de Culoare. Lobbyistii au falsificat scrisorile trimise catre 3 legiuitori dintr-un comitet al Camerei inaintea unui vot important, si 2 dintre cei 3 au votat impotriva unei legislatii care ar fi afectat negativ industria carbunelui.
Alte subiecte acoperite in raport includ riscul comercializarii emisiilor de gaz cu efect de sera pe “pietele de carbon” si problemele existente in masurarea reala a emisiilor si a caderii de acord asupra standardelor – ambele fiind zone cu potentiale castiguri pe termen scurt pentru tarile individuale, in detrimentul si pe spatele telurilor pe termen lung. Exista de asemenea problema “blestemului resursei verzi”, atunci cand veniturile provenite din resursele naturale, precum metale rare necesare noilor tehnologii pentru energia regenerabila, nu sunt distribuite intr-un mod in care sa beneficieze cetatenii tarilor in care sunt gasite acestea.
Formele mai “traditionale” de coruptie, care joaca un rol in puzzle-ul climatic, sunt de asemenea abordate in raport. Africa de Nord, de exemplu, are un mare potential pentru energie regenerabila. Studiile indica faptul ca prin acoperirea a doar 1% din desertul Sahara cu instalatii pentru energie solara concentrata s-ar putea furniza intreaga energie necesara Europei. Totusi, este dificila atragerea capitalului, din moment ce investitorii ezita sa se implice datorita nesigurantelor economice generate de procedurile birocratice de slaba calitate si de coruptie.
Fara a fi surprinzator, una dintre principalele concluzii si recomandari ale raportului este aceea ca guvernele lumii sa colaboreze mai bine si sa isi intensifice eforturile de monitorizare, coordonare si aplicare a legilor si masurilor impotriva coruptiei. Raportul mai spune ca guvernele trebuie sa gaseasca mijloace mai noi si mai bune de a implica cetatenii de rand, din moment ce “schimbarea climatului a intrat in constiinta publica si va ramane acolo.”
