Ciamba: România acordă importanţă respectării criteriului politic de către ţările candidate la UE
alte articole
Secretarul de stat în MAE George Ciamba a declarat marţi, la Consiliul Afaceri Generale, că România acordă importanţă respectării, de către candidaţi şi potenţialii candidaţi la aderarea la UE, a îndeplinirii criteriului politic în integralitatea sa.
”În cadrul discuţiilor asupra Concluziilor privind Extinderea şi Procesul de Stabilizare şi Asociere, secretarul de stat român a reafirmat sprijinul României pentru continuarea procesului de extindere, pe baza principiului meritelor proprii şi a îndeplinirii criteriilor de aderare. A subliniat, totodată, importanţa pe care România o acordă respectării, de către candidaţi şi potenţialii candidaţi, a îndeplinirii criteriului politic în integralitatea sa”, se arată într-un comunicat al MAE.
Totodată, demnitarul român a pledat pentru transmiterea unui mesaj neechivoc privind perspectiva europeană a Balcanilor de Vest şi Turciei, subliniind necesitatea continuării reformelor pentru avansarea în procesul de apropiere de UE. De asemenea, Ciamba a salutat ritmul bun de desfăşurare a negocierilor de aderare cu Islanda, punctând beneficiile reciproce ale integrării europene a acestui stat.
Potrivit concluziilor, în ceea ce priveşte începerea negocierilor de aderare cu Serbia, Consiliul va lua o decizie pe baza unui raport prezentat de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant în primăvara anului 2013. Dacă Serbia va continua să facă progrese, Consiliul European va recomanda Comisiei Europene să propună rapid o dată pentru începerea negocierilor.
Preşedinţia cipriotă a precizat marţi că miniştrii UE au salutat progresele realizate până acum de Belgrad şi au avansat posibilitatea ca negocierile să înceapă în timpul Preşedinţiei irlandeze, adică la 1 ianuarie sau la 1 iulie 2013, notează Tanjug.
În concluziile CAG se arată că Serbia trebuie să menţină agenda reformelor, în special în ceea ce priveşte statul de drept, ţi independenţa instituţiilor cheie.
Totodată, Belgradul trebuie să acorde o atenţie specială drepturilor şi incluziunii grupurilor vulnerabile, în special romi, precum şi implementării efective a legislaţiei privind protecţia minorităţilor şi tratamentului nediscriminatoriu al tuturor minorităţilor naţionale.
Totodată, Serbia trebuie să-şi consolideze relaţiile cu vecinii.
La capitolul criterii politice, menţionat şi de George Ciamba în intervenţia sa, este inclusă şi respectarea drepturilor minorităţilor.
LA CAG-ul din martie, România a pus pe tapet problema românilor din Valea Timocului, în momentul discuţiilor privind acordarea statutului de ţară candidată pentru Serbia. Situaţia a fost deblocată, doar după ce Belgradul a acceptat semnarea unui Protocol privind minorităţile.
Protocolul semnat la 1 martie de reprezentanţii permanenţi ai României şi Serbiei la UE este primul Protocol al Comisiei Mixte care tratează pe fond problematica minorităţii române din Serbia, respectiv a minorităţii sârbe din România.
Documentul conţine angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care variază de la reprezentarea parlamentară a minorităţilor, la autorizaţiile de construire a unor biserici sau asigurare a dreptului la educaţie în limba maternă. În plus, Protocolul precizează în mod clar asumarea de către Serbia a conexiunii dintre aderarea sa la UE şi criteriile politice de aderare de la Copenhaga, care includ şi protecţia minorităţilor naţionale. Astfel se prevede că Republica Serbia, în procesul de aderare la UE, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ce priveşte protecţia minorităţilor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.
România şi Serbia au fost de acord să includă recomandări destinate ameliorării situaţiei minorităţii române de pe tot teritoriul Serbiei, inclusiv recomandări direcţionate, în mod clar, pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române din Timoc (Serbia de Est), cum ar fi necesitatea asigurării posibilităţii de utilizare a limbii române în mod curent în Timoc sau îndreptarea deficienţelor înregistrate în ceea ce priveşte accesul la mijloacele de informare mass-media în limba română în Timoc (Serbia de Est), angajarea în administraţie, problematica proprietăţilor comunităţii române.
O altă prevedere se referă la recomandarea către partea sârbă de a lua măsuri pentru a asigura accesul persoanelor aparţinând minorităţii române din Serbia de Est (Timoc) la serviciul religios în limba maternă. Acest drept este menţionat în Protocol prin raportare directă şi explicită la standardele europene privind drepturile omului, care prevalează asupra cadrului legislativ intern.
Totodată, Protocolul conţine referiri exprese la interzicerea demersurilor de afectare a identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, subliniind importanţa auto-identificării libere, fără nicio interferenţă, şi precizând în mod expres că autorităţile sârbe au obligaţia de a aplica recomandările formulate de Comisia Mixtă, precum şi prevederile Acordului din 2002, asupra întregului teritoriu al Republicii Serbia, aşadar inclusiv în Timoc.
La mai bine de nouă luni de la semnarea Protocolului nu s-au făcut însă prea multe progrese în ceea ce priveşte drepturile românilor din Valea Timocului, iar Comisia Mixtă, înfiinţată printr-un acord interguvernamental semnat la Belgrad la 4 noiembrie 2002 şi intrat în vigoare la 12 iulie 2004, nu s-a reunit, deşi, potrivit documentului acest lucru ar trebui să întâmple cel puţin o dată pe an. Rolul Comisiei este de a face recomandări pentru cele două guverne privind măsurile necesare în vederea exercitării drepturilor membrilor minorităţilor naţionale şi a protecţiei identităţii acestora.
În perioada 22-23 octombrie, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la Haga, o rundă de discuţii bilaterale cu partea sârbă pentru implementarea Protocolului Comisiei pentru minorităţi.
Secretarul de stat în MAE, în calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte România – R. Serbia pentru protecţia minorităţilor naţionale, a discutat cu delegaţia sârbă condusă de Sladjana Prica, asistent al ministrului sârb al afacerilor externe şi director general pentru cooperare multilaterală. Întâlnirea a avut loc cu participarea Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Knut Vollebaek.
Potrivit MAE, discuţiile s-au concentrat pe problematica respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române de pe întreg teritoriul Serbiei, mai ales din Valea Timocului, din perspectiva aplicării prevederilor celui de-al doilea Protocol al Comisiei Mixte România – R. Serbia privind protecţia minorităţilor naţionale, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles.
Secretarul de stat a reiterat disponibilitatea părţii române de a coopera strâns cu partea sârbă pentru aplicarea prevederilor Protocolului în ceea ce priveşte minoritatea română din Serbia, inclusiv prin implicarea autorităţilor române în rezolvarea unor solicitări concrete ale românilor din Serbia, respectiv pentru sprijinirea procesului de predare în limba română, furnizarea manualelor în limba română, crearea unor programe de formare continuă pentru profesorii şi jurnaliştii români, precum şi susţinerea tehnică de către partea română a retransmisiei programelor radio-tv din România în Valea Timocului.
Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea unor progrese vizibile în ce priveşte asigurarea de către partea sârbă a creării de clase cu predare în limba română, a accesului la mass-media în limba română şi a exercitării libertăţii religioase în limba română pentru românii din Valea Timocului.
Comunitatea românească din Serbia numără în jur de 300.000-350.000 de persoane. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului, în estul Serbiei, şi Voivodina, în nordul ţării. Spre deosebire de românii din Voivodina, care au fost recunoscuţi oficial încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina, românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni de televizune şi posturi de radio în limba română, iar în 2001 a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina. Numiţi "vlahi", românii din Timoc au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă.
