Christine Lagarde: Unele bănci din zona euro ar trebui să fie închise

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a cerut miercuri autorităţilor europene să intensifice reformarea sistemului bancar, inclusiv prin închiderea unor bănci dacă va fi necesar.

Zona euro a obţinut realizări importante, inclusiv înfiinţarea Mecanismului European de Stabilizare (MES) – fondul de asistenţă financiară al statelor care folosesc moneda euro – dar încă mai sînt multe de făcut, a afirmat Lagarde, într-un discurs rostit la Clubul Economic din New York.

Activitatea insuficientă de reconstruire a solidităţii băncilor comerciale împiedică politica monetară adecvată să-şi îndeplinească obiectivele, adică împrumuturile ieftine să ajungă la cei care au nevoie, a explicat şeful FMI.

‘Astfel, prioritatea trebuie să fie continuarea curăţirii sistemului bancar prin recapitalizare, restructurare sau, dacă va fi necesar, prin închiderea unor bănci’, a declarat Lagarde, avertizînd că multe bănci de la periferia zonei euro nu sînt suficient capitalizate şi au prea multe credite neperformante în bilanţurile lor. ‘Chiar în afara periferiei zonei euro, există necesitatea reducerii bilanţurilor şi a îmbunătăţirii modelelor de afaceri’, a declarat oficialul FMI.

Vorbind cu cîteva zile înainte de publicarea celor mai recente estimări ale FMI privind evoluţia economiei mondiale, Christine Lagarde a apreciat că instituţia nu se aşteaptă ca în acest an creşterea economiei mondiale să fie mai ridicată decît în 2012.

‘Ideea de bază este că avem nevoie de un sistem financiar global care să sprijine creşterea şi stabilitatea’. În prea multe cazuri – de la SUA în 2008 la Cipru astăzi – am văzut ce se întîmplă cînd sistemele bancare aleg profiturile rapide, sprijinind un model de afaceri care în cele din urmă destabilizează economia’, a afirmat directorul general al FMI.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) va împrumuta Ciprului suma de un miliard de euro pe trei ani, în cadrul planului de asistenţă în valoarea de 10 miliarde de euro convenit de Cipru cu creditorii internaţionali, a anunţat în 3 aprilie Christine Lagarde. Creditul de la FMI va avea o dobîndă de 2,5% şi va fi rambursat în 12 ani.

‘Acesta este un program dificil care va necesita eforturi mari din partea populaţiei Ciprului’, a avertizat Lagarde. Conform acordului, Ciprul va fi nevoit să-şi restructureze primele două bănci, să reducă deficitele bugetare şi să ajusteze salariile şi pensiile. Impozitul pe companii va fi majorat de la 10% la 12,5%, în timp ce impozitul pe venit va fi majorat de la 15% la 30%. În plus, Ciprul va fi obligat să introducă noi măsuri de austeritate pentru a ajunge la un surplus primar (fără costurile cu plata datoriei) de 4% din PIB în 2018.

Ciprul a devenit a cincea ţară din cele 17 state ale zonei euro care va beneficia de asistenţă financiară de la UE, BCE şi FMI, după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, relatează noi.md.