Cercetătorii au descoperit pentru prima dată microplastice în creierul uman

Cel mai recent studiu, publicat la 16 septembrie în JAMA, identifică microplastice în bulbul olfactiv - localizat în regiunea limbică a creierului şi responsabil de simţul mirosului. Această descoperire ridică noi îngrijorări cu privire la faptul că aceste particule minuscule ar putea trece de barierele de protecţie ale creierului şi ar putea pătrunde în regiuni mai profunde ale acestuia, putând dăuna sănătăţii creierului şi funcţiei neurologice.

„Analiza noastră a bulbilor olfactivi de la pacienţii decedaţi din Sao Paulo a confirmat prezenţa microplasticelor”, a declarat, pentru The Epoch Times, medicul Thais Mauad, cercetătoare principală. Acest lucru sugerează o potenţială cale de pătrundere a acestor particule în creier.

Mauad a afirmat că oamenii sunt expuşi la mai multe materiale plastice atunci când se află în interior.

„Suntem masiv expuşi la microplastice. Respirăm mai mult în interior decât în exterior”, a spus ea.

Cercetătorii au examinat creierele a 15 persoane decedate, cu vârste cuprinse între 33 şi 100 de ani, şi au găsit microplastice în bulbii olfactivi a opt dintre acestea. Cel mai frecvent plastic găsit a fost polipropilena, constituind aproape 44% din probe. Polipropilena este utilizată în articole precum recipientele pentru alimente, paiele şi unele fibre de îmbrăcăminte. Alte materiale plastice găsite au inclus:

• Nylon/poliamidă: utilizată în îmbrăcăminte, covoare şi produse industriale.
• Polietilenă: Se găseşte în pungi de plastic, sticle şi recipiente.
• Polietilenă acetat de vinil (EVA): Utilizat în ambalaje flexibile şi în unele tipuri de încălţăminte.

Microplasticele măsurau între 5,5 şi 26,4 micrometri - mult mai mici decât praful foarte fin. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, împărţirea lăţimii unui fir de păr uman în 13 segmente este aproximativ de dimensiunea celor mai mici microplastice găsite.

Trecerea prin bariera creierului

Există un mic pasaj în nas care permite nervilor olfactivi să treacă de la nas la creier, a declarat Mauad, care este profesor de medicină la Institutul de Studii Avansate de la Universitatea din Sao Paulo.

Ea suspectează că microplasticele ar putea intra în creier folosind aceeaşi cale. Această cale directă ar putea permite particulelor de plastic să pătrundă în creier fără a trece prin bariera hematoencefalică, care acţionează ca un scut protector pentru a proteja creierul de substanţele nocive.

Particulele de microplastic ar putea fi capabile să interacţioneze cu nervii olfactivi prin acest tunel, a explicat ea.

Studiile pe animale au arătat că microplasticele pot afecta zonele creierului implicate în procesarea senzorială şi memorie.

Căile de la nas la creier au fost observate în cazul particulelor de poluare atmosferică cu carbon, sugerând că microplasticele ar putea face acelaşi lucru. Unele studii pe animale indică faptul că microplasticele ar putea traversa bariera hemato-encefalică şi ar putea afecta diferite zone ale creierului.

Implicaţii asupra sănătăţii dincolo de microplastice

Problema nu este doar microplasticul, a spus Mauad. Este vorba, de asemenea, de toţi aditivii care se află în plastic. Aceşti aditivi, utilizaţi pentru a conferi proprietăţi precum culoarea şi rezistenţa la căldură, pot fi nocivi. Unii sunt cancerigeni sau acţionează ca perturbatori endocrini şi pot fi eliberaţi atunci când materialele plastice sunt încălzite, cum ar fi în cuptorul cu microunde.

În plus, „prezenţa microparticulelor de plastic nedigerabile cu aditivi ar putea provoca reacţii”, în special într-un creier în curs de dezvoltare, a adăugat ea.

În plus, cercetările anterioare au asociat particulele fine din aer cu probleme ale creierului, cum ar fi demenţa, unele boli precum Parkinson putând debuta cu simptome nazale. Conform studiului, atât particulele fine, cât şi microplasticele au demonstrat potenţialul de a avea un impact negativ asupra dezvoltării creierului în cadrul experimentelor.

Pentru a minimiza expunerea la microplastice, Mauad recomandă:

• Limitarea utilizării materialelor plastice: Reduceţi utilizarea recipientelor şi ambalajelor din plastic, în special pentru alimente şi băuturi.
• Alegerea fibrelor naturale: Optaţi pentru îmbrăcăminte şi textile fabricate din materiale naturale mai degrabă decât din fibre sintetice.
• Evitaţi încălzirea materialelor plastice: Evitaţi să încălziţi la microunde alimente în recipiente de plastic sau să folosiţi folie de plastic în cuptorul cu microunde.