Ce trebuie să cunoaştem despre alergii

Schimbările climatice, poluarea mediului, folosirea necontrolată a noilor tehnologii contribuie în mare măsură la deteriorarea progresivă a sănătăţii umane la nivel mondial.
Schimbările climatice, poluarea mediului, folosirea necontrolată a noilor tehnologii contribuie în mare măsură la deteriorarea progresivă a sănătăţii umane la nivel mondial. (Chris Hondros/Getty Images)

Schimbările climatice, poluarea mediului, folosirea nechibzuită a noilor tehnologii contribuie în mare măsură la deteriorarea progresivă a sănătăţii la nivel mondial. Aceşti factori determină o scădere progresivă a imunităţii organismului uman şi răspândirea pe scară largă a unor stări cum ar fi deficitul imunitar şi afecţiunile alergice.

Alergia – este o reacţie a sistemului imunitar la unele substanţe care, în mod normal, sunt inofensive pentru majoritatea oamenilor. Spre exemplu, expunerea la polen, produse alimentare sau acarienii din praful casei nu ar trebui să provoace reacţii severe în corpul nostru. Cu toate acestea, persoanele ce suferă de alergii, manifestă o stare de hipersensibilitate a sistemului imunitar la anumiţi stimuli externi. În asemenea caz, organismul percepe diferite substanţe inofensive drept o ameninţare şi începe să sune alarma.

De cele mai multe ori alergia este cauzată de faptul că celulele sistemului imunitar identifică în mod eronat diferite substanţe uzuale, în calitate de potenţiali perturbatori ai stării de linişte a organismului. Sistemul imunitar începe să producă anticorpi cunoscuţi sub numele de IgE, care sunt specifici acelui alergen concret. Mai târziu, odată cu penetrarea alergenului respectiv în organism, anticorpii avertizează instantaneu "unităţile de luptă" (mastocitele şi bazofilele) interne referitor la pericolul iminent.

Mastocitele, fiind în strânsă legătură cu IgEdetectează alergenul ori de câte ori acesta vine în contact cu corpul nostru. Un asemenea proces se numeşte sensibilizare şi la această etapă, nu există încă simptome de alergie. Mastocitele sunt prezente în toate ţesuturile ce interacţionează cu mediul extern, cum ar fi pielea, membranele mucoase ale nasului, gurii, faringelui, ochilor şi tractului gastro-intestinal. La următoarea apariţie a alergenului, celulele mastocitare îl vor identifica şi încep să producă mediatori inflamatorii (histamina şi alte substanţe chimice). În acest moment apar simptomele alergice.

Alergiile pot provoca curgerea nasului, mâncărimi ale ochilor şi gurii, erupţii cutanate, reacţii gastro-intestinale, cum ar fi dureri, disconfort şi vărsături. Totodată, alergiile puternice sunt capabile să provoace stări ce ne pot pune viaţa în pericol – este vorba de dificultăţi de respiraţie sau scăderea tensiunii arteriale. Reacţiile alergice severe sunt cunoscute sub termenul de anafilaxie.

Pentru înlăturarea simptomelor alergiei sunt folosite diverse grupuri de remedii medicamentoase, începând cu preparatele antihistaminice până la stabilizatori ai membranelor celulelor mastocitare. În acelaşi timp, există şi unele metode mai simpliste în acest sens. Spre exemplu, irigările nazale frecvente din oala neti au fost folosite de milenii în medicina ayurvedică în tratamentul alergiilor. Acidul pantotenic şi alte preparate anti-inflamatorii, cum ar fi quercetina, acizii graşi omega-3 sau glutamina poate reduce severitatea reacţiilor alergice. Fructele bogate în acid citric pot reduce producţia de mucus. Vitamina C stimulează producţia de hormoni suprarenali, ceea ce poate reduce eliberarea de histamină.

Dacă aţi observat simptome alergice, cel mai bine ar fi să vă faceţi o programare la un medic alergolog. Consultarea specialistului şi diferite investigaţii medicale va permite determinarea cauzei reacţiei sau a alergenului specific şi prescrierea recomandărilor de rigoare pentru corectarea stărilor ce ar putea induce alergiile.