Ce spune ministrul Finanţelor despre "războiul" pentru bugetul din 2026
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a afirmat, la postul B1 TV, că bugetul pentru 2026 va fi construit pe un nou model economic, orientat spre investiţii şi fonduri europene, nu spre consum, în condiţiile unei recesiuni tehnice şi ale unei reduceri de deficit de aproximativ 1,4% din PIB, Guvernul mizând pe o creştere economică de 1% şi pe accelerarea marilor proiecte finanţate din PNRR.
Jurnalistă: Cât despre calendarul privind adoptarea bugetului? În ce stadiu sunteţi cu construirea bugetului? Când am putea să-l vedem adus în Parlament?
Alexandru Nazare: V-am spus şi mai devreme, nu este un exerciţiu obişnuit. În primul rând, reducerea de deficit e foarte importantă. Este de aproape 1,5%, 1,4% din PIB. Îi înţeleg foarte mult pe ordonatori şi miniştrii fac eforturi importante de a reuşi să gestioneze programele, proiectele, astfel încât să se încadreze în noile limite pe care le au. Inclusiv în weekend sunt miniştri care au lucrat şi care au introdus date în reţea. Nu sunt încă introduse toate datele în reţea.
Au parte de toată asistenţa din partea Ministerului de Finanţe, colegii mei care încă lucrează şi le mulţumesc pe această cale. După ce toţi miniştrii epuizează de introdus datele în reţea, Ministerul de Finanţe le asamblează, construim strategia fiscal-bugetară şi prezentăm cifrele, urmând să depindem de decizii ale coaliţiei pe zonele importante. Noi, practic, prezentăm opţiuni, prezentăm scenariile prin care putem să ajungem la 6,2 şi, în coaliţie, să ia decizii pe această temă.
Jurnalistă: Suntem în recesiune tehnică. Ce perspective vedeţi pentru anul 2026?
Alexandru Nazare: Perspectivele pentru 2026 sunt de creştere economică. V-am spus, creşterea proiectată este de 1%. Nu vreau să minimizez recesiunea tehnică, dar nici să dramatizez situaţia. Adică, o recesiune tehnică, în mod cert, nu e un lucru bun. Dar, cumva, era previzibil ca, drept recul al măsurilor pe care le-am luat de ajustare, să existe un efect. Deci ne aşteptam la acest efect. Dar e mai important că, practic, acest efect a avut loc acum. Dar, pe ansamblu, economia, în 2025, şi-a păstrat creşterea de 0,6%. Vă daţi seama, în 2025, cu toate măsurile luate, am avut 0,6%.
În 2024, cu extrem de mulţi bani împărţiţi prin fondul de rezervă şi împărţiţi, în general, un an, zeci de miliarde, 0,9%. Deci, diferenţele nu sunt fundamentale în privinţa creşterii economice. Noi am reuşit să compensăm prin nivelul investiţiilor. Pentru că am crescut investiţiile în 2025, semnificativ. Le-am crescut de la 119 miliarde la 138 de miliarde. Iar acest plus de investiţii, pe care l-am adus în plus în 2025, a reuşit să susţină, totuşi, o parte din creştere. Pentru că este element anticiclic.
Investiţiile ne ajută foarte mult. Noi ne bazam foarte mult doar pe consum. Iar acest... Noi nu ne mai putem baza pe consum împrumutând bani... Deja plătim enorm de mult. Am plătit aproape 50 de miliarde de lei costuri de finanţare. Nu ne mai putem permite, economia României nu îşi mai poate permite să plătească costuri atât de mari pentru finanţarea datoriei publice.
Ca atare, trebuie să ne reorientăm. Iar acest buget, pe care îl vom adopta în cel mai scurt timp, este, practic, primul buget în care facem un pas important către un nou model economic, în care ne orientăm spre investiţii, nu spre consum, spre cheltuirea banilor europeni, spre prioritizarea sumelor spre fonduri europene, mai degrabă decât spre programe naţionale, pentru că ştim sigur că efectul de multiplicare e mai mare pe fondurile europene şi suntem obligaţi, ca în ultimul an al PNRR-ului, să obţinem cât de mulţi bani putem din PNRR, având în vedere evoluţia acestui program, arhitectura lui, problemele pe care le-a avut, situaţia pe care am avut-o în momentul când am preluat guvernarea, că nu trebuie să uităm faptul că, atunci când vorbim de fonduri europene, trebuie să luăm în calcul faptul că PNRR-ul era blocat. Renegocierea ar fi trebuit să aibă loc de un an de zile.
N-a avut loc. Ar trebui să şi renegociem PNRR-ul, să aşezăm proiectele, să prioritizăm proiecte foarte importante pentru atragerea sumelor nerambursabile, adică grantului.
Autostrada Moldovei, spre exemplu, a fost salvată prin faptul că a fost mutată, prin eforturi deosebite, inclusiv din partea Ministerului de Finanţe, care a fost foarte implicat în acest lucru, de pe fonduri rambursabile, adică împrumut, pe fonduri nerambursabile.
Ce s-a întâmplat până atunci? Autostrada Moldovei, din trei în patru luni, a început să blocheze şi constructorul se oprea, pentru că nu mai erau bani. De ce nu erau bani? Pentru că erau plătiţi pe împrumut. Fiind plătiţi pe împrumut, afectau deficitul.
Şi atunci, când se făceau plăţi foarte mari, se opreau, se temporizau lucrările şi tot aşa. Când mai trecea un pic timpul, iar mai... Dar nu era o finanţare fluentă. Şi am reuşit, prin negociere cu Comisia Europeană, să mutăm această autostradă pe fonduri nerambursabile, pe grant.
Şi funcţionează. Nu mai sunt probleme cu plăţile. Constructorul a avut front de lucru. Se vede deja, se văd progrese. Şi până în august are termen să termine Autostrada Moldovei, care va fi, din punctul meu de vedere, cel mai important proiect în urma PNRR, la finalizarea PNRR.
Şi un proiect strategic, care, practic, ajută enorm de mult foarte multe judeţe care aşteptau să fie conectate şi această conectare le dă şansa unei dezvoltări economice, pentru că acolo pot veni investitori, pot crea noi fabrici, pot crea noi locuri de muncă, în momentul în care este conexiunea deja creată.
Jurnalistă: Revenind tot la perspective...
Alexandru Nazare: Şi tot, în privinţa preluării, exista posibilitatea să se suspende fondurile europene. Deci nu numai renegocierea nu era gata, dar aveam o procedură declanşată în Parlamentul European ca fondurile europene să fie îngheţate şi 10% din angajamentele pe 2026 să nu le mai avem.
Păi cum construiam bugetul acum? Cu 10% din angajamente pe 2026? Dacă se materializa decizia Comisiei transmisă către Parlament? Am îngheţat acel proces şi astăzi avem la dispoziţie toate sumele şi trebuie să facem toate eforturile pentru a le atrage.
