Ce se va întâmpla dacă Bolojan e blocat să reducă cheltuielile-mamut ale statului? "Vom ajunge ca Grecia, salarii tăiate cu peste 40%"

Analistul economic Adrian Negrescu a opinat, într-o intervenţie la Digi24, că România se află într-o situaţie bugetară extrem de dificilă, cheltuind anual cu zeci de miliarde de euro mai mult decât încasează, motiv pentru care reducerea cheltuielilor este inevitabilă, inclusiv prin limitarea unor investiţii locale şi a alocărilor către primării, pentru a evita blocarea fondurilor europene şi pierderea finanţării externe.

Potrivit expertului, suntem într-un context în care datoria publică a crescut accelerat şi riscă să depăşească pragul de 60% din PIB, astfel că o eventuală continuare a politicilor actuale ar putea împinge România spre un scenariu de tip Grecia, cu măsuri mult mai dure de austeritate la orizont.

Redăm mai jos intervenţia analistului.

Jurnalistă: Pe toate aceste paliere, se poate face ce se cere fără să ne afecteze foarte mult deficitul pe anul acesta, fără să dea peste cap bugetul? Ce credeţi?

Adrian Negrescu: Noi să nu uităm un lucru esenţial. Noi suntem într-un program de administrare specială, similar cu programul stand-by cu FMI, pe care l-am avut la precedenta criză financiară. Diferenţa e că atunci era FMI-ul cel care dicta reduceri de salarii, reduceri de cheltuieli. Acum avem Comisia Europeană, care ne forţează, şi nu numai ei, ci cei care finanţează statul român cu aproape 52 de miliarde de euro în fiecare an, să luăm nişte măsuri pentru a ne echilibra veniturile. Altfel spus, noi cheltuim, în momentul de faţă, mai mult decât încasăm din taxe şi impozite, cu 30 de miliarde de euro în fiecare an. Şi asta în condiţiile în care împrumutăm, în medie, vreo 50 de miliarde. Adică suntem, din păcate, la fundul sacului.

Faptul că sindicaliştii din educaţie, din administraţie îşi doresc salarii mai mari, îşi doresc menţinerea veniturilor – da, este dreptul lor de a cere acest lucru –, dar noi trebuie să tăiem din cheltuieli. Asta este situaţia este, poate cea mai bună radiografie e cea din mediul privat, acolo unde, în ultimul an, au fost daţi afară peste 40.000 de oameni. Pentru că firmele n-au mai făcut vânzări, n-au mai înregistrat venituri şi au trebuit să disponibilizeze oameni. Din păcate, la fel se va întâmpla şi la stat, pentru că statul nu mai are bani şi singura soluţie, în momentul de faţă, este să încerci să reduci cheltuielile.

Da, că trebuie tăiat şi de la investiţiile din Anghel Saligny, din PNDL, din acele alocări pentru primării, că nu trebuie neapărat să faci acum superinvestiţii în mediul rural, în condiţiile în care tu n-ai bani să indexezi alocaţiile pentru copii. Trebuie să avem o doză de realism din punct de vedere financiar şi economic pentru a trece cu bine peste această perioadă, care este una extrem de dificilă pentru România.

Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă s-ar bloca fondurile europene. Ce s-ar întâmpla dacă nu ne-ar mai finanţa investitorii străini cu aceşti 50 de miliarde de euro în fiecare an. Ar însemna că n-am mai avea cu ce să plătim pensii şi salarii, iar toate investiţiile pe care le avem în derulare ar fi blocate, pentru că 80% din bani vin de la Comisia Europeană, nu din alte părţi.

Jurnalistă: Şi, domnule Negrescu, cred că, într-o situaţie atât de complicată, trebuie să fie coaliţia consecventă în deciziile pe care le ia, adică să rămână fermă pe poziţie.

Adrian Negrescu: Eu nu îl înţeleg pe Kelemen Hunor, Dumnezeule, să vii să spui că trebuie reduse taxele locale cu 50%, după ce chiar tu l-ai votat, după ce chiar tu, în localităţile unde vezi că simpatizanţii UDMR protestează, acolo trebuiau ca primarii UDMR să vină să le explice oamenilor ce s-a întâmplat, de ce cresc taxele locale, nu să ceri din pix reducerea cu 50%.

Mie mi se pare puerilă această declaraţie şi o dovadă, cum se spune, a iresponsabilităţii din calitatea domniei sale de reprezentant al statului român, pentru că este un reprezentant al statului român, în primul rând. Pe de altă parte, din punct de vedere legal, nu mai poţi să o faci. De-abia de anul viitor, de la 1 ianuarie, poţi să reduci, dacă vrei, taxele locale.

Dar nu cred că se pune problema asta în condiţiile în care să nu uităm: până nu demult, taxele locale reprezentau nici cât un coş de cumpărături la hipermarket. Acum, da, au crescut, au crescut prea brusc, mult prea brusc, şi asta din cauza primarilor şi a politicilor, cei care, în ultimii ani, în loc să crească câte puţin taxele locale, ca să n-avem şocul ăsta din 2026, au preferat să ţină taxele îngheţate şi am ajuns la acest şoc, într-adevăr, financiar, pentru majoritatea populaţiei.

Jurnalistă: Da, un şoc, vedem cum liderii politici dau puţin înapoi, am văzut că Partidul Social-Democrat a fost un critic acerb al tuturor măsurilor, chiar dacă şi social-democraţii au fost la aceeaşi masă, la masa deciziilor, până la urmă. Şi vreau să mă uit, domnule Negrescu, pentru că aici ajungem la nişte estimări legate de datoria publică de anul acesta, peste 60%. Ştim că aici intră nişte restricţii dure.

Nu că noi am fi într-o perioadă foarte relaxată, dar restricţii dure, pentru ca la noi datoria deja nu mai e un bulgăre, deja pare o avalanşă. Avem nişte dobânzi foarte mari, devin din ce în ce mai mari aceste scadenţe. Ce credeţi că se întâmplă când sărim de acest 60%, fix anul acesta?

Adrian Negrescu: Păi deja avem cel mai ridicat ritm de îndatorare publică din Uniunea Europeană. Nimeni nu se mai împrumută cu acest ritm cum o facem noi. Noi am dublat, practic, datoria publică în ultimii patru ani de zile. Am ajuns la peste 200 de miliarde de euro, în condiţiile în care, în 2019, eram pe la 90 de miliarde de euro. Adică suntem într-o situaţie extrem de dificilă şi, atenţie, anul acesta avem de plătit 30 de miliarde de euro rate şi dobânzi la creditele pe care le-am luat.

Noi nu putem să trăim doar din datorii. Gândiţi-vă că, în momentul de faţă, mare parte dintre pensii şi salariile din sectorul bugetar sunt plătite din aceste împrumuturi pe care statul le face la, atenţie, la un nivel de un miliard de euro, în medie, în fiecare săptămână. Altfel spus, suntem datori vânduţi şi, din această perspectivă, de-aia trebuie să tăiem cheltuielile. Pentru că nu avem nicio şansă să ne revenim.

Putem merge mai departe cu ideea că îngheţăm toate veniturile şi că continuăm să cheltuim cu salariile şi cu toate aspectele astea sociale şi, probabil, vom ajunge în situaţia Greciei de acum 15 ani, când s-au trezit peste noapte cu nişte măsuri mult mai dure de austeritate, de a ajunge să nu mai poată să scoată de la bancă grecii decât echivalentul a 60 de euro în fiecare zi. Au fost cozi uriaşe. Gândiţi-vă că s-au tăiat acolo salariile cu peste 40%. Eu sper să n-ajungem în această situaţie şi să nu fim nevoiţi să vindem din întreprinderile de stat, din tot ceea ce înseamnă avere publică, pentru a reuşi să ne plătim datoriile.

S-ar putea ajunge în această situaţie dacă noi nu mergem pe acest program de austeritate, care este, în momentul de faţă, destul de light. Nu sunt măsuri atât de dure precum a fost la precedenta criză. Aduceţi-vă aminte: 25% au fost tăiate salariile bugetarilor. Pare că noi uităm nişte momente din istoria noastră recentă, care ne-au afectat puternic. Trei ani după criza aceea, din 2010, noi am suferit puternic şi îmi aduc aminte de nişte perioade mult mai grave şi mai grele pentru populaţie decât ce se întâmplă în momentul de faţă.