Ce spune şeful Consiliului Concurenţei despre proiectul USR privind plafonarea preţului apei vândute în aeroporturi

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a comentat, la Digi24, pe marginea proiectului USR privind plafonarea preţurilor apei îmbuteliate în recipiente de 500 ml în aeroporturi, benzinării, staţiile de metrou sau gări, la 3 lei.

În acelaşi timp, oficialul a vorbit şi despre o altă problemă care a stârnit agitaţie în coaliţia de guvernare: plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază.

Redăm mai jos intervenţia şefului Consiliului Concurenţei

Jurnalist: Am remarcat preţurile foarte mari, mai ales în aeroporturi, inclusiv în privinţa apei. Preţurile pot ajunge până la 17 lei pentru o jumătate de litru. Întrebarea mea este: un astfel de proiect poate fi adoptat? Respectă sau poate fi reglementat preţul apei?

Bogdan Chiriţoiu: În principiu, mi se pare o idee bună. Nu ştiu detaliile proiectului, nu ştiu neapărat dacă preţurile erau... dar e clar că e o problemă faptul că oamenii sunt ţinuţi multe ore într-un spaţiu unde n-au alternative. În aeroport, după ce treci de controlul de securitate, n-ai cum să mai ieşi să-ţi mai cumperi un produs sau altul.

Deci e clar că trebuie găsită o soluţie ca să nu fie exploataţi aceşti oameni, să nu fie supuşi la preţuri exagerate la produse esenţiale, apa fiind clar unul dintre ele.

Deci, în principiu, mi se pare că e o idee bună această iniţiativă. Nu ştiu detalii, o să ne uităm şi o să emitem un aviz. Noi încercăm, cu instrumentele noastre, să rezolvăm problema asta. Avem o investigaţie împotriva aeroportului. Avem o investigaţie împotriva aeroportului Otopeni, legată de modul cum s-a derulat licitaţia.

Problema acolo este că aeroportul a dorit să aibă venituri cât mai mari. Şi atunci chiriile rezultate din licitaţie sunt mari. Pentru că chiriile sunt mari, preţurile produselor sunt mari. Deci trebuie să găsim o soluţie acolo, împreună cu aeroportul.

Jurnalist: Şi până acum nu s-a găsit o astfel de soluţie? Pentru că am remarcat şi un sandwich costă 50 de lei acolo.

Bogdan Chiriţoiu: Exact. A fost o perioadă când apa a fost 5 lei în Otopeni. Acum preţurile au crescut, când au intrat noile contracte în vigoare, preţurile au crescut. Avem o investigaţie pe care o vom termina în câteva luni şi sper ca, prin această investigaţie, să găsim o soluţie împreună cu aeroportul. Dacă vine o soluţie legislativă, asta va rezolva mai mult decât doar cazul Otopeniului.

Jurnalist: La fel şi în gări şi în benzinării, pentru că şi în benzinării apa costă foarte mult, mai ales dacă ne aflăm într-o benzinărie pe autostradă, să spunem, şi nu avem alte opţiuni. La fel, poate fi aplicată o astfel de măsură?

Bogdan Chiriţoiu: Eu zic că la gări şi la benzinării ai mai multe opţiuni, dar la aeroporturi mi se pare într-adevăr că e problemă.

Jurnalist: Bun, deşi dumneavoastră sunteţi de acord că o astfel de măsura este binevenită, ba mai mult, ar trebui luate măsuri inclusiv în privinţa preţurilor celorlalte produse care sunt foarte scumpe, cum dădeam exemplul sandwich-ului.

Bogdan Chiriţoiu: Noi am avut un mecanism, convenit cu Otopeniul, ca preţurile să se raporteze la preţurile din alte trei aeroporturi europene din regiunea noastră: Varşovia, Budapesta şi Praga. Deci să avem preţuri similare cu ei.

Jurnalist: Acolo preţurile sunt mai mici?

Bogdan Chiriţoiu: În orice caz, dacă suntem în linie cu alţii, înseamnă că nu exagerăm. Da, preocuparea noastră a fost să nu ne comportăm exagerat, să nu defavorizăm clienţii români faţă de cei din alte ţări similare cu noi.

Problemă plafonării adaosului comercial la alimentele de bază

Jurnalist: Bun, domnule Chiriţoiu, acum aş vrea să trec la un alt subiect, pentru că este informaţia momentului. Guvernul, într-un final, a decis şi a prelungit oficial plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază pentru încă şase luni. V-aş întreba pe dumneavoastră: cum vedeţi această decizie, rezolvă cu adevărat problema?

Bogdan Chiriţoiu: Noi suntem Consiliul Concurenţei, deci nu o să susţinem niciodată plafonările în toată economia. Aeroporturile sunt o situaţie specială sau mai pot fi gândite situaţii care sunt speciale. În rest, în principal, în economie, noi nu susţinem plafonările, pentru că se distorsionează piaţa şi, până la urmă, ajungem să facem mai mult rău decât bine.

Măsura guvernului a fost extinsă pentru încă şase luni. Avem două tipuri de probleme aici. Una este problemă de legalitate. Măsurile astea se pot lua pentru trei luni, şase luni, pentru că regula este că sunt măsuri temporare.

Acum, dacă le tot extinzi, există o limită până la care poţi susţine că e o măsură temporară. La fel de importantă ca problema de legalitate este şi problema efectului. Măsurile astea au efect pe termen scurt. Dacă se prelungesc, piaţa se adaptează şi eficacitatea lor scade. Şi asta am văzut.

Când s-a introdus prima dată plafonarea adaosului, preţurile la produse au scăzut. Deci, undeva, măsura şi-a prins efectul. Dar am văzut că, în scurt timp, companiile s-au adaptat. Şi, ca să-şi menţină rata de profitabilitate, au crescut preţurile altor produse.

Şi a unor produse alimentare, cum e carnea de porc, dar şi a unor produse nealimentare, cum sunt detergenţii. De asta zic: impactul e undeva limitat.

Jurnalist: În aceste condiţii, odată cu prelungirea acestei plafonări cu încă şase luni, plafonarea adaosului comercial, ne aşteptăm în continuare la alte scumpiri, cum aţi dat cele două exemple – carnea de porc, respectiv detergenţii?

Bogdan Chiriţoiu: Cred că piaţa s-a adaptat. Companiile, nu văd de ce prelungirea asta ar avea un impact puternic asupra preţurilor în momentul de faţă.

Dar ce-am recomandat guvernului este să nu intrăm… Riscul este că, peste şase luni, iarăşi, cu o săptămână-două înainte de expirarea termenului, să ne speriem, să nu ştim ce să facem şi să mai prelungim măsura. Recomandăm guvernului să gândească de pe acum ce punem în locul acestor măsuri. Dacă punem ceva.

Jurnalist: Şi dacă se renunţă cu totul?

Bogdan Chiriţoiu: Este şi varianta că se renunţă cu totul. Am renunţat la RCA, de exemplu. S-a renunţat la plafonare şi nu s-a întâmplat nimic rău. Piaţa s-a adaptat bine. Au fost mici variaţii, în plus şi în minus. Pe ansamblu nu am avut o creştere masivă de preţuri. La plafonarea RCA am mers bine. La alimente, revenind, sunt idei.

Sunt planuri făcute de Ministerul Agriculturii, dar venim cu grupe pe produs ca să ne uităm la probleme specifice unui produs sau altuia. Avem exemplul acordului voluntar care a existat înainte de plafonare, dar o să aducem un acord voluntar pe produse lactate.

Alternative avem, da? Noi am recomandat guvernului să vină cu planul B de pe acum. Nu din nou în criză, în momentul deadline-ului. O singură idee, dacă mă mai permiteţi.

Jurnalist: Vă rog.

Bogdan Chiriţoiu: Vorbim foarte mult de preţuri şi foarte corect vorbim de preţuri. Dar preţurile, pe ansamblu, nu se rezolvă prin plafonare.

Problemă inflaţiei în România nu este o disfuncţionalitate într-o piaţă sau alta, ci este faptul că cresc preţurile în toată economia, şi la produse alimentare, şi la produse nealimentare. Problema aceasta se rezolvă. Este cauzată de deficitul nostru bugetar mare. De asta avem cea mai mare inflaţie din Europa – pentru că avem cel mai mare deficit bugetar din Europa.

Dar, ca să nu mai crească preţurile, trebuie să rezolvăm problema deficitului bugetar. Altfel, creăm false aşteptări oamenilor, dacă îşi imaginează cineva că prin plafonarea unui preţ, a unui produs, unuia sau altuia, rezolvăm problema inflaţiei în România.