CE consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru incluziunea romilor

Comisia Europeană a publicat miercuri un raport privind strategiile naţionale de integrare a romilor, document în care se arată că sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea unei finanţări suficiente pentru incluziunea romilor şi combaterea discriminării.

Comisia Europeană a invitat statele membre ale UE să pună în aplicare strategiile lor naţionale pentru a îmbunătăţi integrarea economică şi socială a celor 10 ‑12 milioane de romi din Europa. Statele membre au elaborat aceste planuri ca răspuns la Cadrul UE pentru Strategiile Naţionale de Integrare a Romilor, document adoptat de Comisie la data de 5 aprilie 2011 şi aprobat de liderii UE.

Cadrul UE identifică patru domenii principale în care trebuie depuse eforturi la nivel naţional în vederea îmbunătăţirii integrării romilor: accesul la educaţie, locuri de muncă, asistenţă medicală şi, respectiv, locuinţe. Pentru prima dată, toate statele membre s-au angajat să elaboreze o abordare integrată care să includă aceste patru domenii prioritare de politică şi au prezentat strategii naţionale care le vizează.

În raport, Comisia concluzionează că statele membre au depus eforturi pentru a elabora o abordare cuprinzătoare privind integrarea romilor. Cu toate acestea, raportul Comisiei subliniază faptul că sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce priveşte asigurarea unei finanţări suficiente pentru incluziunea romilor, instituirea unor mecanisme de monitorizare, precum şi pentru combaterea discriminării şi segregării. 

”Ne bucurăm că statele membre şi-au respectat angajamentul şi au prezentat strategii de integrare a romilor. Elaborarea strategiilor naţionale constituie un prim pas important”, a declarat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei şi comisarul UE pentru justiţie. ”Cu toate acestea, statele membre trebuie acum să accelereze ritmul şi să îşi consolideze eforturile prin adoptarea unor măsuri mai concrete şi a unor obiective explicite, prin alocarea de fonduri strict în domeniu şi prin instituirea unui sistem eficient de monitorizare şi evaluare. Strategiile pe hârtie nu sunt suficiente. Avem nevoie de mai mult. Avem nevoie de rezultate concrete la nivelul politicilor naţionale care să îmbunătăţească viaţa celor 10 ‑ 12 milioane de romi din Europa”, a mai spus Reding.

László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a declarat că ”incluziunea romilor în Europa este un imperativ economic şi social comun, dar şi o obligaţie morală, chiar dacă provocările cu care se confruntă comunităţile de romi diferă de la un stat membru la altul. Acest raport subliniază necesitatea propunerii noastre din octombrie 2011, conform căreia statele membre ar trebui să dispună de o strategie corespunzătoare privind incluziunea romilor înainte de a beneficia de asistenţă în domeniu prin intermediul Fondului Social European, în perioada financiară 2014-2020”.

În strategiile lor, toate statele membre admit necesitatea reducerii decalajului dintre romi şi restul populaţiei în cele patru domenii-cheie stabilite de Comisia Europeană.

Majoritatea statelor membre au prezentat măsuri specifice cu privire la modul în care intenţionează să atingă obiectivele convenite.

Printre exemplele bune se numără promovarea incluziunii romilor în domeniul educaţiei în Slovenia, Spania şi Finlanda, programe pentru îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă în Bulgaria şi Spania, sprijin pentru accesul romilor la asistenţă medicală în Ungaria, Irlanda şi România şi măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în Franţa şi Ungaria.

Un alt aspect pozitiv este acela că toate statele membre au răspuns apelului Comisiei de a înfiinţa puncte de contact naţionale pentru a urmări punerea în aplicare a strategiilor naţionale. Acest fapt arată că există o voinţă politică puternică pentru a răspunde provocărilor legate de integrarea romilor.

Cu toate acestea, evaluarea subliniază, de asemenea, că majoritatea statelor membre nu au alocat până acum resurse bugetare suficiente pentru incluziunea romilor. Numai 12 ţări au indicat în mod clar fondurile alocate, indiferent dacă acestea provin din surse naţionale sau europene, şi au prezentat sume specifice pentru măsurile de politică privind incluziunea romilor în documentele lor de strategie (Bulgaria, Republica Cehă, Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia şi Suedia).

Pentru fiecare dintre cele patru domenii-cheie pentru integrarea romilor, Comisia adresează recomandări de politică statelor membre şi oferă feedback adaptat privind fiecare strategie naţională, subliniind elementele fundamentale şi identificând principalele lacune.

Comisia va evalua periodic măsurile întreprinse de statele membre ca o continuare a raportului. Comisia va publica rapoarte anuale privind progresele înregistrate ca urmare a măsurilor adoptate la nivel naţional în conformitate cu Cadrul UE. Aceste rapoarte privind progresele înregistrate nu numai că vor permite menţinerea, fără îndoială, a integrării romilor pe agenda UE, ci vor crea şi o presiune inter-pares, care va stimula statele membre să pună în aplicare recomandările Comisiei, precum şi acţiunile pe care ele însele le-au anunţat în strategiile lor.

Romii, care reprezintă minoritatea cea mai numeroasă din Europa, sunt adesea victime ale rasismului, discriminării şi excluziunii sociale. Mulţi copii romi trăiesc încă pe străzi, în loc să meargă la şcoală. Deseori, romii nu beneficiază de şanse reale pe piaţa forţei de muncă. Femeile rome sunt în continuare victime ale actelor de violenţă şi exploatării.

Într-un raport publicat de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale privind situaţia romilor în unsprezece state membre se arată că, din romii care au făcut obiectul analizei, unul din trei este şomer, 20% nu beneficiază de asigurare de sănătate, iar 90% trăiesc sub pragul sărăciei. Mulţi se confruntă cu prejudecăţi, intoleranţă, discriminare şi excluziune socială în viaţa lor de zi cu zi. Sunt marginalizaţi şi cei mai mulţi trăiesc în condiţii socio-economice extrem de precare.

Guvernele înregistrează pierderi în materie de creştere a veniturilor şi productivităţii din cauză că talentele potenţiale ar putea fi irosite. În această perioadă de criză, îmbunătăţirea integrării economice şi sociale a tuturor cetăţenilor UE este, prin urmare, absolut necesară – dar, pentru ca aceasta să fie eficace, este nevoie de o acţiune concertată la toate nivelurile în vederea abordării cauzelor multiple ale excluziunii. Studiul realizat de Banca Mondială sugerează că integrarea completă a romilor ar putea genera beneficii de aproximativ 0,5 miliarde euro pe an pentru economiile anumitor ţări, prin îmbunătăţirea productivităţii, reducerea cheltuielilor sociale şi creşterea veniturilor din impozite.

Cadrul UE pentru Strategiile Naţionale de Integrare a Romilor are ca obiectiv să aducă schimbări concrete în viaţa romilor printr-o modificare a modului de abordare a incluziunii acestora. În locul unei abordări fragmentate, care se concentrează pe proiecte individuale, Cadrul UE plasează pentru prima dată incluziunea romilor la nivelul UE şi stabileşte o legătură clară între aceasta şi Strategia Europa 2020, strategia de creştere a UE. În plus, coerenţa programelor naţionale de reformă cu strategiile naţionale de integrare a romilor va fi analizată în cadrul semestrului european şi, după caz, statele membre vor fi invitate să abordeze problema incluziunii romilor în cadrul programelor lor naţionale de reformă.

Multe dintre domeniile în care se impune o mai bună integrare a romilor, cum ar fi educaţia, ocuparea forţei de muncă, sănătatea şi locuinţele, sunt în primul rând de competenţa autorităţilor naţionale sau regionale. Cu toate acestea, UE are un rol important în coordonarea acţiunilor statelor membre şi în acordarea de asistenţă prin instrumentele sale financiare, inclusiv prin intermediul fondurilor structurale şi sociale.