Cât de mare e datoria României făcută de Guvern? Economist arată ce "factură" vine pe numele fiecărui cetăţean
Cheltuielile statului au devenit uriaşe, iar facturile sunt plătite de români. Economistul Flavius Rovinaru a explicat, într-o intervenţie la postul B1 TV, ce înseamnă pentru fiecare dintre noi faptul că datoria publică a depăşit pragul psihologic de 50%.
Jurnalist: Datoria guvernamentală a crescut în luna aprilie la 52,1% din PIB. Mai exact, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe, datoria administraţiei publice a urcat până la 852 de miliarde de lei, de la 845 în luna precedentă. Cum se traduc aceste cifre şi care este impactul lor? Ce înseamnă această datorie publică uriaşă?
Flavius Rovinaru: Înseamnă că ne îndatorăm din ce în ce mai mult. Ceea ce vreau să spun este faptul că anul trecut, în luna august, datoria publică era în jur de 49%, raportată la PIB, iar în prezent, pentru primul trimestru, este peste 52%. Asta înseamnă că, dacă ne gândim la ceea ce trăim acum, acel 52% este deja istorie, având în vedere că ne împrumutăm din ce în ce mai mult. Pe de o parte.
Pe de altă parte, gândind în aceeaşi logică şi făcând un simplu calcul, guvernul ne îndatorează pe fiecare dintre noi cu o sumă de aproape 8000 de euro. Eu, având o familie de 4 membri, mă gândesc că datoria care revine familiei mele, pe membru, este de 8000 de euro. Deci, per total, 32.000 de euro acumulaţi în numele meu ca datorie de către Statul Român.
Jurnalist: 8000 de euro, aşadar, este datoria în aceste momente. Ne mai puteţi explica, pentru că, pe de o parte, vedem cât de mult înseamnă această datorie pe cap de locuitor, dar, pe de altă parte, înseamnă că atunci când guvernul are o datorie publică ridicată, când România, ca stat, are o datorie publică ridicată, guvernul se împrumută mai scump, nu? La dobânzi din ce în ce mai mari.
Flavius Rovinaru: Asta, cu siguranţă, fără doar şi poate. Sigur, situaţia nu este comparabilă cu cea a altor ţări. Spre exemplu, Japonia are o datorie publică mult peste datoria publică a României, numai că lucrurile sunt diferite, pentru că Japonia se împrumută pentru investiţii.
Spre exemplu, noi ne împrumutăm pentru a acoperi tot felul de cheltuieli asumate de către guvern, nu neapărat investiţii. Sigur că ne putem uita şi la acea rată a dobânzii la care ne împrumutăm, iar rata dobânzii la care noi ne împrumutăm este, poate, una dintre cele mai ridicate rate ale dobânzii care se practică la nivelul Uniunii Europene.
Deci, din acest punct de vedere, cu cât ne împrumutăm mai mult şi cu cât aceşti bani se duc tot mai mult către cheltuieli şi nu neapărat către investiţii, avem o problemă legată de finanţarea acestei datorii publice şi de faptul că, sigur, creditorii internaţionali şi interni, deoarece datoria publică nu este doar externă, ci şi internă, nu fac altceva decât să solicite rate ale dobânzii din ce în ce mai mari.
