Carney la Paris - Canada susţine Danemarca în chestiunea Groenlandei

Prim-ministrul canadian Mark Carney susţine Danemarca în ceea ce priveşte suveranitatea Groenlandei, după întâlnirea cu prim-ministrul danez, pe fondul comentariilor repetate ale Washingtonului cu privire la nevoia sa de a deţine acest teritoriu.

Viitorul Groenlandei este o decizie „exclusiv” a Danemarcei şi Groenlandei, a declarat Carney la o conferinţă de presă din 6 ianuarie, la ambasada Canadei din Paris.

El a făcut aceste comentarii în timp ce răspundea la întrebările reporterilor cu privire la faptul dacă o acţiune militară a SUA de anexare a Groenlandei ar însemna sfârşitul NATO.

„Există principii de bază aici, şi anume autodeterminarea naţiunilor, suveranitatea, integritatea teritorială, şi apoi [există] abordări pe care le avem ca parteneri în ceea ce încercăm să realizăm”, a spus Carney. „Ca NATO, putem asigura securitatea pentru toată NATO, inclusiv Groenlanda.”

Carney a adăugat că atât Canada, cât şi alţi membri NATO lucrează pentru a spori securitatea arctică pe măsură ce mediul global de ameninţări se schimbă şi Rusia şi China pătrund în apele polare.

Carney s-a întâlnit cu prim-ministrul danez Mette Frederiksen la Paris pe 6 ianuarie, înaintea unei întâlniri a aliaţilor Ucrainei pentru a discuta garanţiile de securitate pentru această ţară.

Carney a subliniat sprijinul Canadei pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Danemarcei, inclusiv a Groenlandei, în cadrul întâlnirii cu Frederiksen, potrivit unui comunicat al Biroului Primului Ministru (PMO). Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre securitatea Arcticii şi „oportunităţile de aprofundare a legăturilor economice şi de securitate în sectoare cheie, inclusiv metale şi minerale critice, ştiinţe ale vieţii, tehnologie cuantică şi energie”, a declarat PMO.

Danemarca şi alte ţări europene au publicat pe 6 ianuarie o declaraţie comună privind Groenlanda, afirmând că ţara „aparţine poporului său”.

„Danemarca şi Groenlanda, şi numai ele, au dreptul să decidă asupra chestiunilor care le privesc”, se arată în declaraţie.

Carney şi-a afirmat sprijinul pentru declaraţia comună în timpul întâlnirii cu Frederiksen, dar nu s-a alăturat ţărilor europene în semnarea acesteia, a declarat PMO.

Preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a exprimat interesul pentru Groenlanda în ultimii ani, afirmând că această ţară ar trebui să devină parte a Statelor Unite, invocând motive de securitate şi interesul pentru resursele minerale ale insulei. Preşedintele a vorbit, de asemenea, în repetate rânduri despre intenţia de a face din Canada al 51-lea stat al SUA, menţionând totodată că respectă suveranitatea Canadei.

„Preşedintele Trump a făcut cunoscut faptul că achiziţionarea Groenlandei este o prioritate de securitate naţională a Statelor Unite şi că este vitală pentru a descuraja adversarii noştri din regiunea arctică”, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, într-o declaraţie pentru CNN pe 6 ianuarie. „Preşedintele şi echipa sa discută o serie de opţiuni pentru a urmări acest important obiectiv de politică externă şi, desigur, utilizarea armatei americane este întotdeauna o opţiune la dispoziţia comandantului suprem.”

Reacţia negativă faţă de Groenlanda vine după o operaţiune militară surpriză a administraţiei Trump în Venezuela pentru a-l captura pe liderul ţării, Nicolas Maduro, şi a-l extrăda în Statele Unite, unde se confruntă cu multiple acuzaţii de conspiraţie, inclusiv narcoterorism.

Această mişcare demonstrează intenţia Statelor Unite de a neutraliza ameninţările din emisfera vestică, ceea ce este în conformitate cu Strategia de securitate naţională recent publicată de Trump. Strategia reînvie Doctrina Monroe, o politică americană articulată de preşedintele James Monroe în 1823, care afirma că emisfera vestică este zona de influenţă exclusivă a Statelor Unite.