Candidat la prezidenţiale vrea interzicerea AUR şi SOS: Când cineva îţi arată pumnul nu mai este ‘opinie’. Omagierea lui Codreanu e o insultă
Cătălin Avrămescu, fost ambasador în Finlanda şi Estonia, fost consilier prezidenţial pe vremea lui Traian Băsescu şi candidat la alegerile prezidenţiale din acest an, a declarat că partidele AUR şi S.O.S. România ar fi trebuit deja să fie interzise, adăugând că, dacă ajunge la Cotroceni, va lua măsuri în acest an.
“Cei mai mulţi dintre dumneavoastră sunt de acord. Partidele extremiste, legionare, trebuie interzise. AUR şi SOS România, în primul rând. O spun şi o repet: ca Preşedinte, îi voi cere Procurorului General să aplice legea. Şi să explice de ce nu a aplicat-o până acum. Este cumva opţională pentru domnia-sa?”, a precizat Avrămescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, Avrămescu a explicat de ce ar trebui interzise unele partide:
“Unul sau doi cititori m-au criticat. Dacă mă declar ‘liberal clasic’, cum se face că cer interzicerea unui partid? Nu e, cum s-ar spune, ‘libertate’? Susţin principiul libertăţii celei mai largi în materie de opinii personale. Dar când cineva îţi arată pumnul sau face un semn că îţi taie gâtul, asta nu mai este ‘opinie’. Zvastica nu e un doar un simbol politic, este o ameninţare. Omagierea lui Zelea Codreanu este o insultă la adresa oricui are simţ moral în ţara aceasta”.
Totodată, candidatul prezidenţial a afirmat că, în majoritatea ţărilor democratice, există restricţii bine motivate în privinţa partidelor extremiste sau naziste, dând ca exemplu Germania şi Austria:
“În Germania şi Austria este imposibil să înregistrezi un partid nazist. Şi legea din România este clară. Probabil că unii oameni se înşeală cu privire la politica liberală. Într-o societate liberală există, ca în toate societăţile, şi multe restricţii. Când este roşu la semafor nu ai voie să traversezi, este ilegal să furi bicicleta vecinului, nu este permis să faci gălăgie la miezul nopţii în bloc. Etc. De unde această idee, naivă, că dacă eşti liberal, trebuie să suporţi toţi nemernicii?
Marile spirite liberale ştiau foarte bine acest lucru. Mulţi au argumentat precis în favoarea unor limite, restricţii sau pedepse. John Stuart Mill are un discurs, din 1861, pe când era deputat în Camera Comunelor, în favoarea pedepsei capitale. Asta nu îl face mai puţin liberal - dimpotrivă, lucrarea lui John Stuart Mill ‘Despre Libertate’ (1859) a rămas până astăzi una dintre cele mai puternice afirmări a principiului libertăţii individuale”.