Camelia Bogdan le cere procurorilor români să investigheze unde au ajuns banii fostei Securităţi

Camelia Bogdan, fosta judecătoare exclusă din magistratură după ce l-a condamnat la închisoare pe Dan Voiculescu, solicită procurorilor români să investigheze cum au fost folosiţi, după Revoluţie, banii fostei Securităţi ceauşiste. Mai exact, ea le cere procurorilor să "investigheze cu rigoare provenienţa fondurilor, circuitele de reciclare financiară şi influenţele exercitate asupra entităţilor media implicate în dosarul GRIVCO", companie fondată de Voiculescu.

"Am solicitat procurorilor români să investigheze cu rigoare provenienţa fondurilor, circuitele de reciclare financiară şi influenţele exercitate asupra entităţilor media implicate în dosarul GRIVCO. Există indicii privind mecanisme de spălare a banilor derivate din entităţi economice controlate istoric de fosta Securitate, cu impact asupra pieţei media, mediului politic şi procedurilor judiciare", a declarat Camelia Bogdan pentru Epoch Times.

Totodată, ea cere strămutarea dosarului în care GRIVCO a dat-o în judecată precum şi recuzarea judecătorului Bogdan Arghir. În anul 2024, GRIVCO a introdus un al doilea proces de defăimare împotriva Cameliei Bogdan. Deşi aceasta a obţinut câştig de cauză în primă instanţă, societatea a declarat apel la data de 13 ianuarie 2026, cauza fiind repartizată, din nou, judecătorului Bogdan Arghir, care, potrivit fostei magistrate, este "fiul spiritual al notarului Jean Andrei, cel care s-a prezentat la sediul GRIVCO să îi legalizeze superficia şi Laurei Andrei", împotriva careia Camelia Bogdan formulase o plângere la DNA în anul 2016 pentru comunicarea de date oficiale confidenţiale de la autorităţile cipriote fondatorului GRIVCO, Dan Voiculescu, pentru împiedicarea ordinelor de confiscare din GRIVCO.

Similar situaţiei din şedinţa din 20 noiembrie 2023, Camelia Bogdan a formulat cerere de recuzare a judecătorului Bogdan Arghir şi a informat conducerea instanţei cu privire la existenţa unui conflict de interese, depunând concomitent o cerere de strămutare. În aceeaşi zi, spre deosebire de conduita procedurală din 2023, judecătorul Arghir a depus o declaraţie de abţinere.

Totodată, hărţuită cu procese peste procese după ce l-a băgat în închisoare pe fondatorul Antenelor şi dată în judecată pentru că a vorbit în interviuri şi conferinţe despre spălarea banilor fostei Securităţi şi nerecuperarea acestora, Camelia Bogdan a cerut şi sesizarea Curţii Constituţionale a României privind compatibilitatea unor articole din Codul civil şi din legislaţia recentă cu libertatea de exprimare, dreptul la repararea prejudiciilor şi protecţia magistraţilor care acţionează în interes public.

De asemenea, fosta judecătoare cere sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru interpretarea Directivei (UE) 2019/1937 şi a Cartei drepturilor fundamentale, urmărind stabilirea standardelor minime de protecţie pentru magistraţii avertizori de integritate.

Ea a mai solicitat şi sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului pentru un aviz consultativ privind imparţialitatea judiciară în contexte de presiune instituţională, precum şi a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru uniformizarea interpretării legii.

Redăm declaraţia trimisă de Camelia Bogdan redacţiei noastre:

"În calitate de fost magistrat cu recunoaştere internaţională în soluţionarea cauzelor de spălare a banilor şi recuperarea produsului infracţiunii şi avertizor de integritate, subsemnata Camelia Bogdan aduc la cunoştinţa opiniei publice şi a instituţiilor competente demersurile procedurale şi solicitările formulate în dosarul nr. 30172/3/2024, cu accent pe interesul public, independenţa justiţiei şi obligaţiile constituţionale/europene ale României.

1. Solicitare privind investigarea fluxurilor financiare provenite din structurile economice ale fostei securităţi

Am solicitat procurorilor români să investigheze cu rigoare provenienţa fondurilor, circuitele de reciclare financiară şi influenţele exercitate asupra entităţilor media implicate în dosarul GRIVCO. Există indicii privind mecanisme de spălare a banilor derivate din entităţi economice controlate istoric de fosta Securitate, cu impact asupra pieţei media, mediului politic şi procedurilor judiciare. La dosar au fost depuse înscrisuri privind activităţile Crescent şi GRIVCO, inclusiv documente din arhiva CNSAS care atestă relaţii comerciale între ICE Dunărea, ICE Vitrocim şi Crescent, precum şi transferuri de active şi capital între Crescent şi GRIVCO după 1990, corespondente tipologiilor FATF de spălare a banilor (layering, integrare, offshore, reinvestire în media şi politică).

2. Cerere de strămutare, recuzare şi sesizarea Colegiului de conducere a Curţii de Apel Bucureşti privind conflictul de interese care afectează imparţialitatea judecătorului Bogdan Arghir

Am solicitat strămutarea dosarului nr. 30172/3/2024 de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă curte de apel din ţară, în temeiul art. 140 CPC, pentru garantarea dreptului la un proces echitabil, imparţial şi independent. Am cerut recuzarea judecătorului Bogdan Arghir pe baza existenţei unor circumstanţe obiective care pot afecta standardul de imparţialitate prevăzut de art. 6 CEDO şi art. 124 alin. (2) din Constituţie, inclusiv relaţii personale cu notarul Jean Andrei (implicat în privatizarea ICA în favoarea GRIVCO) şi cu judecătorul Laura Andrei (vizată de plângere penală pentru comunicarea de date confidenţiale către fondatorul GRIVCO). Am solicitat sesizarea Colegiului de conducere al CAB pentru verificarea conflictului de interese şi audierea martorilor relevanţi.

3. Solicitare de sesizare a Curţii Constituţionale – art. 253 Cod civil

Am Solicitat instanţei să sesizeze CCR, în temeiul art. 29 din Legea 47/1992, pentru a clarifica compatibilitatea art. 253 Cod civil cu art. 30 şi art. 52 din Constituţie, art. 10 CEDO şi principiul proporţionalităţii sancţiunilor aplicate magistraţilor. Problema de constituţionalitate priveşte protecţia magistraţilor împotriva represaliilor instituţionale generate de exercitarea libertăţii de exprimare în interes public. În cadrul cererilor de recuzare şi de strămutare, am ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi asupra art. 51 alin. (1) C.proc.civ., art. 71 şi art. 107 din Legea nr. 161/2023, precum şi asupra art. 2 alin. (1) lit. a), art. 2 alin. (2) din Legea nr. 173/2022 şi art. 519 alin. (1) teza I C.proc.civ., care limitează accesul instanţei supreme la mecanismele europene de cooperare jurisdicţională.

4. Solicitare de sesizare a CJUE privind protecţia magistraţilor-avertizori de integritate

Am Solicitat instanţei să formuleze o întrebare preliminară către CJUE, în temeiul art. 267 TFUE, pentru interpretarea Directivei (UE) 2019/1937 privind avertizorii de integritate, art. 11 şi art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a UE, precum şi jurisprudenţei CJUE privind independenţa judiciară. Obiectivul este stabilirea standardelor europene aplicabile magistraţilor care dezvăluie disfuncţionalităţi sistemice, inclusiv protecţia împotriva represaliilor, limitele sancţiunilor disciplinare şi obligaţia statelor membre de a garanta un cadru efectiv de protecţie.

5. Solicitare de sesizare a CEDO şi Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

În cadrul procedurii de strămutare, am solicitat sesizarea Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru aviz consultativ privind standardele de imparţialitate în context de conflict instituţional şi ostilitate publică faţă de magistraţi-avertizori, precum şi sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (HP) pentru clarificarea acestor standarde. Solicit interpretarea compatibilităţii normelor interne care limitează accesul la mecanismele europene cu obligaţiile pozitive ale statului român.

6. Declaraţie

Independenţa justiţiei şi protecţia magistraţilor-avertizori de integritate nu sunt privilegii, ci garanţii constituţionale şi europene. Solicit instituţiilor competente să trateze cu maximă rigoare aceste aspecte, întrucât ele privesc funcţionarea statului de drept şi credibilitatea sistemului judiciar.

7. Concluzie

Reiterez angajamentul meu faţă de transparenţă, integritate şi apărarea valorilor democratice. Solicit instituţiilor judiciare să asigure un cadru procedural imparţial, lipsit de influenţe externe, şi să garanteze protecţia magistraţilor care acţionează în interes public.

Toate cererile şi excepţiile au fost formulate şi depuse la dosar, cu solicitarea de administrare a probelor, audierea martorilor, sesizarea CCR, CJUE, CEDO şi Completului HP, precum şi suspendarea judecăţii până la soluţionarea excepţiilor".