Camelia Bogdan, hăituită de Dan Voiculescu. Judecătoarea a mai obţinut o victorie în instanţă. I se cereau daune morale uriaşe

Tribunalul Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de GRIVCO, trustul controlat de familia lui Dan Voiculescu, împotriva judecătoarei Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe mogul la 10 ani de închisoare. GRIVCO îi ceruse nu mai puţin de 300.000 de lei daune morale judecătoarei. Decizia este pronunţată pe fond şi Camelia Bogdan se aşteaptă ca oamenii mogulului să o atace.

"Respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată. Ia act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată în speţă. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti, Secţia a III-a Civilă, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată azi, 14.12.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei", se arată în decizia Tribunalului Bucureşti.

Într-un scurt interviu acordat Epoch Times după pronunţarea deciziei instanţei, judecătoarea a ţinut să sublinieze că este foarte trist ce se întâmplă "în România când infractorul rămâne cu banii" şi a opinat că prejudiciul din dosarul lui Dan Voiculescu ar trebui să ajungă la bugetul de stat.

"Mi-au cerut daune morale 300.000 de lei pentru că mi-am diseminat bunele practici în materia confiscării de la terţi prin speech-ul susţinut la Universitatea din Indiana şi prin prezentările pe care le-am făcut la simpozionul Cambridge International Symposium on Economic Crime.

În plus, m-au acuzat că am arătat în alocuţiuni cum spală în continuare produsul infracţiunii din Grivco 1B cu ajutorul autorităţilor respectiv recuperare prin alte firme controlate de Dan Voiculescu (Antena 3 S. A.) chiar de la ANABI şi, totodată, cum deturnează procedura falimentului prin tipologia de spălare a banilor prin shadow banking/securitizare.

În acest dosar m-am apărat cu succes invocând exemplele unor jurnalişti care s-au apărat cu succes în faţa domnului Dan Voiculescu, corolar campaniei de hărţuire împotriva acestuia extinsă pe durata mai multor ani. Este vorba de distinşii jurnalişti Răzvan Savaliuc, şi totodată, am depus la dosar interviul dat de domnul Mugur Ciuvică domnului Răzvan Savaliuc în care domnul Mugur Ciuvică a arătat cu subiect şi predicat că domnul Dan Voiculescu a spălat fondurile Securităţii.

Probabil că Grivco va face recurs", a declarat Camelia Bogdan, pentru Epoch Times.

Potrivit judecătoarei, atâta timp când prejudiciul din dosarul ICA nu a fost recuperat, Voiculescu săvârşeşte în continuare operaţiunea de spălare a banilor în formă continuată.

"Este păcat, este foarte grav ce se întâmplă în România când infractorul rămâne cu banii şi plăteşte avocaţi ca să îi asigure apărarea în condiţiile în care toate fondurile ale căror beneficiar este Dan Voiculescu ar trebui recuperate la bugetul de stat.

Or, atâta timp când produsul infracţiunii e spălat, Dan Voiculescu săvârşeşte în continuare infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată sub văzul autorităţilor", a concluzionat judecătoarea.

Referitor la menţionarea lui Savaliuc şi Ciuvică, judecătoarea face referire la faptul că în 2004, Savaliuc a scris o serie de articole în care arată că Dan Voiculescu a intrat în posesia banilor aflaţi în conturile lui Ceauşescu. Informaţiile au fost confirmate la momentul respectiv de Mugur Ciuvică. Între timp, lucrurile s-au schimbat şi cei doi sunt printre apărătorii înfocaţi ai lui Dan Voiculescu.

"A fost Dan Voiculescu securist? Dar mai contează apartenenţa sa strict birocratică la fosta Securitate, pe care 'profesorul doctor' a slujit-o cu abnegaţie, pentru a se servi după 1989 de decesul ei, ca şi de cel al comunismului, ca şi de cel al lui Ceauşescu? Că liderul PUR nu e deloc pur din acest punct de vedere o arată o mulţime de dovezi publicate în presă, privind afacerile necurate ale firmei CRESCENT, ajunsă de notorietate datorită legăturilor cu acea parte a Securităţii implicată în strângerea 'banilor negri' pentru Ceauşescu sau în 'operaţiuni speciale' ale poliţiei politice comuniste", scria, în 2004, Savaliuc.