Camelia Bogdan cere respingerea cererii lui Dan Voiculescu de rejudecare a dosarului ICA. Acuză tentative de fraudare a Justiţiei

Fosta judecătoare Camelia Bogdan acuză tentative de fraudare a justiţiei în dosarul în care se cere revizuirea deciziei din dosarul ICA, dosar în care ea l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe Dan Voiculescu. Cel care solicită revizuirea procesului este mogulul media Dan Voiculescu care, deşi a executat patru ani de detenţie şi a fost eliberat, urmăreşte anularea obligaţiei de plată a prejudiciului de 60 de milioane de euro către stat.

Procesul deschis în urma acţiunii înaintate de fondatorul Antenelor are următorul termen, pentru pronunţare, miercuri, 4 martie.

Camelia Bogdan, judecătoare care, reamintim, a fost exclusă din magistratură după condamnarea mogulului şi e hărţuită cu numeroase procese, anunţă că a depus la Tribunalul Bucureşti concluzii prin care cere respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulate de petentul Dan Voiculescu.

Ea atrage atenţia că cererea de revizuire se bazează pe un pretins abuz în serviciu în sarcina ei. Mai exact, este vorba despre faptul că Lia Savonea, controversata şefă a Înaltei Curţi, a decis că fosta sa colegă, Camelia Bogdan, a comis abuz în serviciu când l-a condamnat pe Dan V. Această procedură reprezintă o tentativă de a folosi un „pretext calomnios”, explică fosta judecătoare.

Bogdan reaminteşte şi că a atacat la CEDO decizia Liei Savonea.

Redăm poziţia transmisă de Camelia Bogdan redacţiei noastre.

„În contextul termenului din 4.03.2026 stabilit pentru pronunţarea din dosarul nr. 446/3/2026 , am depus la Tribunalul Bucureşti concluzii scrise prin care solicit respingerea ca inadmisibilă a cererii de revizuire formulate de petentul Dan Voiculescu. Această procedură reprezintă o tentativă de a folosi un 'pretext calomnios' pentru a anula o hotărâre de condamnare definitivă validată de CEDO (dosarul ICA).

1. Inadmisibilitatea absolută: Lipsa unui titlu judiciar de condamnare Cererea de revizuire se întemeiază pe un fundament juridic inexistent: pretinsa 'comitere a unei infracţiuni' de către subsemnata. În dreptul român, revizuirea în baza art. 453 alin. 1 lit. f C.pr.pen. necesită o hotărâre penală definitivă de condamnare. În cazul meu, există decizii de clasare definitive (ex: Ordonanţa 125/P/2022) care au stabilit clar că fapta de abuz în serviciu imputată mie şi colegului Mihai Alexandru Mihalcea în legătură cu confiscarea din dosarul ICA nu există

2. Încălcarea Prezumţiei de Nevinovăţie şi a Standardelor CEDO Afirmaţia categorică a petentului că subsemnata 'a comis o infracţiune' este un fals juridic şi o deviere gravă de la standardele statului de drept.

• Standardul Minelli v. Elveţia: CEDO interzice orice declaraţie judiciară care, în absenţa unei condamnări formale, induce ideea că o persoană este vinovată.

• Cauzele Sekanina şi Rushiti v. Austria: Odată ce o procedură penală s-a finalizat fără o condamnare (cum este clasarea în cazul meu), punerea în discuţie a vinovăţiei în proceduri ulterioare este strict interzisă.

• Directiva (UE) 2016/343: Obligă instanţele să se abţină de la a se referi la persoanele necondamnate ca fiind vinovate. Vinovăţia este o certitudine juridică stabilită exclusiv prin sentinţă, nu o opinie inserată în considerentele unor acte ultra vires.

3. Cauza CEDO 31287/25 (Bogdan v. România) şi Articolul 18 Am informat instanţa despre înregistrarea cu succes a cauzei 31287/25 la CEDO, care vizează viciile de neconvenţionalitate ale procedurilor retaliatorii declanşate împotriva mea. Argumentez în faţa Curţii Europene că 'acuzarea' mea este o măsură de represalii pentru decizia de confiscare a produsului infracţiunii în dosarul ICA prin care se încearcă fraudarea bugetului de stat, încălcând Art. 18 din Convenţie prin deturnarea procedurilor judiciare de la scopul lor legitim.

4. Rezervarea dreptului la tragerea la răspundere şi daune Precizez în mod exhaustiv că voi solicita tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor (petenţi, avocaţi sau funcţionari) care, cu rea-credinţă, afirmă în acte oficiale că am comis o infracţiune, ignorând ordonanţele de clasare. De asemenea, voi solicita daune morale şi materiale substanţiale pentru prejudiciul adus reputaţiei mele şi pentru tentativa de fraudare a bugetului de stat prin blocarea recuperării emolumentului produsului infracţiunii din dosarul ICA.

5. Solicitări către instanţă

Pe lângă respingerea revizuirii, am solicitat:

• Intervenţia în proces şi Sesizarea CJUE pentru a clarifica dacă actele ultra vires pot fundamenta revizuiri în favoarea persoanelor condamnate pentru corupţie.

• Citarea şi introducerea în cauză a judecătorului Mihai Alexandru Mihalcea, membru al completului colegial ICA, deoarece acuzaţia vizează un act de deliberare colectivă care nu poate fi fragmentat juridic.

Justiţia nu poate fi transformată într-un instrument de protecţie a condamnaţilor prin atacarea magistraţilor care au aplicat Legea şi au recuperat prejudiciile cauzate statului.”