Băsescu respinge ordonanţa USL care îi avantaja pe „clienţii companiilor de stat”

Preşedintele Traian Băsescu îi opreşte planurile lui Ponta. Recent, Guvernul Ponta a decis să îşi îndrepte atenţia către oamenii de încredere ai partidelor aflate la guvernare, oferindu-le „un cadou de la bugetul de stat”, cadou care s-a transpus într-o ordonanţă.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, şeful statului a decis să trimită joi Parlamentului pentru reexaminare ordonanţa privind majorarea indemnizaţiilor membrilor Adunărilor Generale ale Acţionarilor (AGA) ale societăţilor la care statul este acţionar majoritar, precum şi asimilarea remuneraţiilor membrilor Consiliului de Administraţiei (CA) cu cele din companiile cu management privat.

Ce prevede mai exact ordonanţa

Este vorba despre o ordonanţă privind majorarea salariilor directorilor generali din companiile de stat neperformante care le oferă posibilitatea reprezentanţilor în Adunările Generale ale Acţionarilor (AGA) să-şi mărească indemnizaţiile de şedinţă de la 47 de lei, cât sunt acum, până la 25% din cât primeşte şeful companiei, scrie luni Gândul.

Din 2010 şi până în prezent, membrii AGA au fost remuneraţi cu 47 de lei pe şedinţă, respectiv 1% din indemnizaţia directorilor generali ai companiilor fixată uniform la remuneraţie de secretar de stat, respectiv 4.700 de lei. De la această regulă făceau excepţie doar managerii profesionişti, care îşi negociau salariul la numire, completânu-l prin bonusuri. Din 2013, limitarea pentru directori nu a mai fost prelungită.

Potrivit unor documente dezvăluite de Gândul, în AGA, precum şi în Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat, sunt numiţi fie apropiaţi ai liderilor de partid, fie oameni paravan care sunt controlaţi de aceştia, secretare, consilieri de miniştri indiferent de experienţă, sponsori ai partidelor şi, de foarte puţine ori, specialişti care chiar au o legătură cu domeniul.

Conform noilor prevederi din ordonanţă, aceştia îşi vor putea fixa indemnizaţii de şedinţă care ajung şi la 3.000-4.000 de euro. Oamenii politici recunosc neoficial că înainte ca aceste indemnizaţii să fie reduse în mod drastic, cei care se aflau în astfel de poziţii împărţeau profitul cu partidul de care aparţineau, prin intermediul cotizaţiilor, sau prin sponsorizări, pentru finanţarea campaniilor electorale.

Directorii desemnaţi politic plătiţi la nivelul managerilor privaţi

Această modificare a indemnizaţiilor în companiile în care statul este acţionar s-au realizat în luna august după ce în mai Guvernul introducea o altă “limitare inspirată de modelul din Polonia”, a salariilor directorilor generali la şase salarii medii din ramura respectivă, o prevedere care pentru unii reprezenta o scădere, pentru alţii o creştere, după cum declara Liviu Voinea, lăsând în continuare deschisă posibilitatea bonusării în acord cu performanţa.

În august, în timpul vacanţei parlamentare, Guvernul Ponta a emis o nouă ordonanţă simplă care cuprinde două modificări importante, care au fost “pierdute” la finalul unui text de lege care în principiu face referire la disciplina bugetară. Pentru început s-a decis ridicarea companiilor, cu pierderi şi cu şefi numiţi politic prin intermediul unui ordin de ministru, la rang de companii cu management corporatist şi criterii de performanţă.

Această echivalare priveşte strict nivelul la care sunt plătiţi directorii, membrii CA şi ai consiliilor de supraveghere.

“Nivelul remuneraţiilor membrilor CA, consiliilor de supraveghere şi directorilor care nu au fost numiţi în condiţiile OUG 109/2011 (selecţia aşa-numitului management privat, n.red.) se stabileşte prin asimilare cu cele prevăzute de aceasta”, cu condiţia să existe bani în bugetul aprobat, scrie în ordonanţă".

Gheorghe Ialomiţianu şi Ludovic Orban (PNL) explică rolul prevederii - directorii numiţi politic vor fi plătiţi mai bine, în funcţie de cum negociază cu statul.

Ludovic Orban a declarat că acea „limitare” din lege despre care vorbea Liviu Voinea este de fapt „o gargară”.

„De fapt vor să-i plătească mai bine şi pe cei numiţi politic. Dar să nu ne facem acum iluzii că acolo unde au fost selectaţi pe OUG 109 au venit manageri străini. A venit la TAROM şi, pentru câteva luni, a fost un grec la CFR. În celelalte companii din Transporturi şi de la Ministerul Economiei toţi au fost numiţi pe relaţii politice”, a declarat fostul ministru al Transporturilor, şi de altfel singurul parlamentar din cadrul USL care a votat împotriva ordonanţei în Camera Deputaţilor.

Membrii AGA pot câştiga un sfert din salariul directorului

În acelaşi timp, Guvernul a făcut legătura între salariile directorilor din companii şi reprezentanţii în AGA. Membrii AGA sunt desemnaţi de stat, numiţi prin pixul ministrului, şi ei sunt responsabili de stabilirea salariului directorului general, după care vor primi până la 25% din această sumă pentru o şedinţă la care participă în timpul orelor de program, pentru care oricum sunt plătiţi cu salariul.

“Operatorii economici nu pot acorda membrilor AGA remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali, pe şedinţă”, reiese din ordonanţă.

“Pentru membrii AGA, avem o creştere a indemnizaţiilor de la 1% la 25% din indemnizaţia fixă a directorilor. Practic, avem o creştere de două ori: o dată, salariile directorilor pot să fie 4.000 de euro, 10.000. 20.000 de euro, depinde cât negociază; a doua oară, creşte procentul de la 1% la 25%”, a precizat Gheorghe Ialomiţianu.

Desigur că indemnizaţia de 47 de lei avea şi ea problemele ei, a explicat Ludovic Orban. “Era absurd. Nu trecea nimeni pe acolo. Nu te duci până la Portul Constanţa să iei 47 de lei”, a declarat acesta.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a admis în mod deschis majorarea indemnizaţiilor, precum şi numirile politice.

“Dacă veniţi la guvernare n-o să mai ia nimeni de la PDL 47 de lei, o să ia 2.000 de euro. Poate plecăm şi noi acolo, că la ce salarii avem...”, le-a precizat Zgonea PDL-iştilor, conform stenogramei şedinţei.

Traian Băsescu cere reexaminarea ordonanţei

Cererea lui Traian Băsescu vizează articolele 6 alin. 1 şi 14 alin. 1 şi 2 din Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.

Articolul 6 alin. (1) al Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 prevede că "operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, după consultarea prealabilă a organizaţiilor sindicale, bugetul de venituri şi cheltuieli însoţit de anexele de fundamentare, organelor administraţiei publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliul cărora se află, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat cu excepţia societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care vor prezenta bugetul de venituri şi cheltuieli în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat".

Şeful statului evidenţiază că, ţinând cont de faptul că, pentru realizarea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli, este necesară convocarea cel puţin a unei adunări generale a asociaţilor, iar, potrivit Legii nr. 31/1990, termenul de convocare a acestor adunări este de 30 de zile, operatorii economici se vor afla în imposibilitatea de a transmite proiectele bugetelor de venituri şi cheltuieli în termenul stabilit de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat.

În opinia preşedintelui este necesară fie modificarea acestui termen-limită, fie eliminarea sa.

Articolul 14 alineatul (1) al Ordonanţei aprobată prin legea transmisă spre promulgare statuează că "operatorii economici nu pot acorda membrilor adunărilor generale ale acţionarilor remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali/directorilor, pe şedinţă şi pentru mai mult de o şedinţă într-o lună, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate".

"De regulă, mandatele de reprezentare în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor sunt acordate de către autorităţile publice unor persoane ce au calitatea de angajaţi ai acestora, astfel că sunt deja remunerate de către respectivele autorităţi. Astfel, considerăm că remunerarea membrilor adunărilor generale ale acţionarilor nu este justificată, fiind necesară eliminarea sa din cuprinsul legii", se precizează în cererea lui Traian Băsescu.

Alineatul (2) al articolului 14 din Ordonanţă prevede stabilirea nivelului remuneraţiilor membrilor consiliilor de administraţie, consiliilor de supraveghere şi directorilor care nu au fost numiţi în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în acelaşi mod în care sunt stabilite remuneraţiile prevăzute de aceasta.

"Având în vedere modul diferit de selecţie a acestor persoane, stabilit de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, considerăm că extinderea aplicării modului de remunerare stabilit de acest act normativ şi asupra unor operatori economici care nu l-au implementat constituie o discriminare ce nu poate fi justificată, astfel încât considerăm necesară abrogarea alineatului (2) al Articolului 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013", se arată în document.

Ordonanţa OG 26/2013 nu a întâmpinat niciun fel de problemă când a trecut prin Parlament şi mai aşteaptă doar semnătura preşedintelui care avea termen până la 22 noiembrie.