Băsescu: Apreciem invitarea Rusiei la discuţiile legate de Afganistan, avem nevoie de parteneriat
Preşedintele Traian Băsescu i-a transmis luni secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, că Alianţa are nevoie "de un parteneriat cu Federaţia Rusă, bazat pe încredere şi respectarea angajamentelor anterioare".
"De asemenea, apreciem la cel mai înalt grad iniţativa NATO de a invita Rusia la discuţiile legate de Afganistan. Cu certitudine, Federaţia Rusă şi statele din Asia Centrală pot fi participante la securizarea a ceea ce NATO a obţinut până acum, ce va obţine până la sfârşitul perioadei de tranziţie pe un termen lung şi la consolidarea unei societăţi democratice în Afganistan", a declarat, la Bruxelles, preşedintele României, după o întrevedere cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen.
Fostul ministru de externe Teodor Baconschi declara, la Giga TV, exact în seara în care şi-a prezentat bilanţul ca şef al diplomaţiei, că România trebuie să-şi normalizeze relaţiile cu Rusia.
"Istoria e ce-a fost, am avut şi momente bune, că ne-am câştigat independenţa cot la cot cu ei", a arătat fostul ministru de externe. El a recunoscut, pe de altă parte, că o relaţie normalizată cu Rusia ar da acces la o piaţă uriaşă şi a subliniat totodată miza energetică pe care o reprezintă bunele relaţii cu Moscova: "Sigur că sperăm să se facă Nabucco, AGRI, cu toate acestea, pe piaţa energetică europeană, ei sunt un actor important, că de-asta şi Germania îi cultivă, şi eu cred că se va ajunge la asta (la normalizare - n.r.)", a declarat Teodor Baconschi.
"Aţi văzut că s-a produs o reconciliere ruso-poloneză, sentimentul antirusesc în Polonia era cât casa şi cu toate acestea, încet-încet, s-a ajuns la o situaţie în care însuşi premierul de-acum, Putin, merge în Polonia şi recunoaşte crimele de la Katyn", şi-a argumentat fostul ministru optimismul în ceea ce priveşte normalizarea relaţiei cu Rusia. "Până la urmă, deschiderea e necesară şi vom vedea ce urmează", a conchis fostul şef al diplomaţiei.
Chiar dacă "lumina nu mai vine de la Răsărit", după cum acelaşi Teodor Baconschi spunea la prezentarea bilanţului de ministru, relaţia cu Rusia, marcată de unele momente tensionate, aşteaptă de câţiva ani o normalizare pe plan politic. Despre normalizarea relaţiei cu Rusia Teodor Baconschi a vorbit încă de la începutul mandatului său, în 2009, şi toţi predecesorii săi subliniaseră necesitatea unui pragmatism în dialogul cu Moscova.
Însuşi preşedintele Traian Băsescu declara la 19 ianuarie, la reuniunea anuală cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti, că România doreşte un dialog cu Rusia, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare. "În perioada următoare, credem că se cuvine să ne regăsim şi cu Federaţia Rusă în promovarea aceloraşi valori ale spiritului european, pe linia evoluţiilor pozitive înregistrate deja în relaţiile economice bilaterale. Aşa cum am arătat în repetate rânduri, România doreşte să consolideze dialogul cu Rusia pentru valorificarea oportunităţilor de cooperare, pe baze pragmatice şi cuprinzătoare, în spiritul unui dialog deschis şi european, care să ţină cont atât de profilul internaţional, cât şi de interesele fiecărui stat", a punctat şeful statului.
Instalarea americanilor la baza de la Mihail Kogălniceanu, extinderea NATO către Est, summitul Alianţei găzduit de Bucureşti în 2008, apoi războiul cu Georgia, schimbarea de putere din Republica Moldova în 2009, suspendarea de către Rusia a Tratatului privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE), războiul gazelor sau participarea României la scutul antirachetă sunt tot atâtea evenimente care au marcat relaţia bilaterală cu Federaţia Rusă în ultimii ani. Se adaugă la toate acestea unele declaraţii tranşante ale preşedintelui Traian Băsescu - de la "lacul rusesc" la cele privitoare la mareşalul Antonescu - ce nu au fost deloc pe placul Moscovei.
În acest timp - în care pe plan bilateral relaţia politică româno-rusă a evoluat cu suişuri, dar mai ales coborâşuri - relaţia economică a mers mult mai bine, este părerea unanimă.
LukOil, TMK, Mechel sunt companii bine poziţionate pe piaţa din România, în timp ce oficialii Gazprom discută din ce în ce mai des cu autorităţile române relaţii de afaceri, inclusiv în ceea ce priveşte participarea la South Stream.
Din partea română, Societatea Antibiotice Iaşi ţintea, în 2010, să-şi tripleze exporturile în Federaţia Rusă şi să ajungă la 5,5 - 6 milioane de dolari.
Pe de altă parte, cuvântul în jurul căruia gravitează orice discuţie despre mizele economice ale unei bune relaţii cu Rusia este "gaze". Nu de puţine ori, Rusia a fost acuzată că îşi foloseşte resursele de gaze ca o armă politică, şantajând sau făcând presiuni.
Moscova este mulţumită de ritmul cooperării între companiile energetice din Rusia şi România, declara, în iunie 2011, la Bucureşti, prim-adjunctul ministrului rus de externe, Andrei Denisov, care a dat ca exemplu inaugurarea la Soci a unui nou gazoduct submarin construit de o companie românească - Grup Servicii Petroliere (GSP), ce aparţine de Upetrom.
Preşedintele Traian Băsescu afirma, în septembrie 2011, că relaţia cu Rusia se consolidează din punct de vedere economic, "contrar tuturor aparenţelor", iar rezultatele politice sunt aşteptate "cu plăcere", atunci când vor fi posibile.
Şeful statului a mai declarat luni că România speră ca Alianţa să acorde în continuare o atenţie "deosebită" regiunii în care se află ţara noastră.
"Am subliniat în discuţiile cu secretarul general că România susţine ca NATO să dea o atenţie deosebită regiunii în care se află România. Susţinem politica uşilor deschise pentru statele din Balcanii de Vest, susţinem o soluţie care consolideze poziţia de aliat a Georgiei şi, de asemenea, problematica de securitate a Mării Negre pe care o desfăşurăm şi pe plan regional împreună cu aliaţii turci, bulgari". Această problematică trebuie să rămână "în atenţia summit-ului de la Chicago, cu toate implicaţiile ei, inclusiv cele legate de securitatea energetică", a mai spus preşedintele României.
