Baconschi crede că Trump a aprins fitilul în Iran: Nu înţelegem civilizaţia persană. Au un orgoliu naţional imens. Erau acolo împăraţii împăraţilor acum 2.500 de ani

Fostul ministru de Externe Teodor Baconschi a opinat, într-o intervenţie la emisiunea "Politica Zilei", că acţiunile militare împotriva Iranului riscă să întărească regimul de la Teheran, pe fondul unui orgoliu istoric şi cultural profund, în timp ce ameninţările repetate, dar neconcretizate, afectează credibilitatea Statelor Unite pe plan internaţional.

Redăm mai jos intervenţia.

Jurnalistă: Aş începe discuţia despre ţările NATO, de care este foarte nemulţumit Donald Trump, şi vorbeşte despre faptul că americanii s-ar putea să nu mai ajute NATO. Şi despre un nou mod de a organiza NATO: cei care vor să aibă decizie trebuie să plătească. „Pay to play”. Vedeţi o supărare atât de mare pe ce se întâmplă în Orient încât să vedem o redesenare a modului în care funcţionează alianţa?

Teodor Baconschi: Nu sunt declaraţii inedite. Le-am mai auzit din gura domnului Donald Trump. El, de când a reocupat Biroul Oval, n-a făcut decât să slăbească încrederea aliaţilor în fiabilitatea Americii ca hegemon al alianţei nord-atlantice.

În plus, aliaţii europeni şi nu numai – Canada şi alţii – au fost receptivi la această solicitare repetată de a-şi creşte bugetul pentru apărare. Deci e o falsă problemă, la ora actuală. Da, abordarea asta tranzacţionistă, de cămătar – America o să apere doar pe cine plăteşte – este o degradare a simbolului pe care America l-a întrupat ca lider al lumii libere.

Şi, încă o dată, apropo de discuţia aceasta recurentă despre ce obiective ar părea să aibă Donald Trump în Iran, cred că s-a împotmolit acolo, efectiv, pentru că a fost o decizie prost calculată sau necalculată suficient. Şi nu ştii cu cine are de-a face. Nu în sensul că, de pildă, capacităţile militare iraniene n-au fost foarte serios afectate după aceste valuri de bombardamente alternative dinspre Israel şi Statele Unite, nu. Dar, culturalmente, cu cine ai de-a face? Cyrus cel Mare, Darius şi aşa mai departe erau acolo împăraţii împăraţilor, „şahinşah” (Malik Shah - cel mai faimos sultan al Marelui Imperiu Selgiuc), acum 2.500 de ani. SUA îşi aniversează 250 de ani de independenţă, de zece ori mai puţin.

Chiar dacă această clasă de clerici şi gardieni ai Revoluţiei a fost decapitată şi mai departe decimată, e limpede că ei au un orgoliu naţional imens şi că acest orgoliu a fost trezit la o nouă viaţă, ca să zic aşa, tocmai de bombardamentele, de pe urma cărora suferă şi populaţia civilă. Aşa încât, în loc să pregătească terenul pentru o veritabilă schimbare de regim, acţiunea lui Donald Trump n-a făcut decât să consolideze regimul de la Teheran.

Jurnalistă: Da, domnule ministru, spune Trump în ultimele lui declaraţii că, dacă nu va fi un acord cu Iranul şi nu acceptă Iranul acest acord, atunci va bombarda centrale, va bombarda toată infrastructura petrolieră, toată infrastructura energetică, exact ce spusese în armistiţiu. Pe de altă parte, ni se spune că va exista o operaţiune militară la sol pentru a lua acel uraniu îmbogăţit, echivalentul a 11 bombe atomice, spunea Israelul la începutul războiului, acum spune şi America acelaşi lucru.

Nu ştim, probabil 17.000–20.000 de militari americani au ajuns în weekend acolo. Se vorbeşte despre această operaţiune la sol. Cum vedeţi că va evolua situaţia mai departe? Pentru că mulţi analişti spun că, de fapt, Trump sau americanii nu vor să-şi ducă militarii în operaţiuni terestre.

Teodor Baconschi: Tocmai. Pe de o parte, mi-e teamă că Donald Trump şi-a pierdut credibilitatea. El a avansat, pe cine ştie ce canale – pakistaneze sau altele – un plan de pace în 15 puncte, care a fost net respins de autorităţile iraniene.

În acelaşi timp, dacă facem rezumatul tuturor ameninţărilor neconcretizate făcute de Donald Trump pe social media, e limpede că nimeni nu se mai aşteaptă să pună în practică vreo astfel de ameninţare.

Aşa încât, da, se fac mişcări de trupe, dar cum să ţii o insulă sub tirul de pe malul celălalt al artileriei iraniene? Este foarte greu să angajezi trupe la sol fără ca acest conflict să escaladeze.

Şi, din câte s-a văzut, nu doar din demonstraţiile acestea cu milioane de americani – „no kings” şi aşa mai departe, care, sigur, reprezintă un electorat mai degrabă de stânga – dar e limpede că însăşi baza electorală a preşedintelui Trump dorea o Americă în care „ai noştri băieţii” nu mai sunt trimişi pe diverse fronturi îndepărtate pentru cauze pe care americanul de mijloc, preocupat de taxe şi impozite, nu le înţelege.

Jurnalistă: Vreau să vedem imaginile de la Ierusalim, pentru că a fost în acest weekend un uşor scandal pe ceea ce s-a întâmplat în Ierusalim, în Duminica Floriilor. Poliţia israeliană l-a împiedicat pe patriarhul latin să celebreze liturghia. Au existat mai multe reacţii la nivelul Uniunii Europene. Înţelegem că a ieşit însuşi Benjamin Netanyahu să-şi ceară iertare pentru această situaţie, să spună că nu a fost un ordin pe care l-a dat Israelul. Este foarte straniu să vedem Ierusalimul împărţit aşa. Domnule ministru, se putea evita ceea ce s-a întâmplat în Duminica Floriilor pentru catolici?

Teodor Baconschi: Sigur că a fost ceva neplăcut şi neobişnuit, chiar fără precedent, dar, până la urmă, premierul israelian a avut dreptate: aveau informaţii corecte, a fost trântită o rachetă nu departe de locurile sfinte.

Nu cred că au fost invocate artificial motive de securitate a pelerinilor, în speţă catolici, care urmau să viziteze, să se închine la Biserica Sfântului Mormânt de Floriile catolice. E adevărat că Sfântul Scaun pledează de multe decenii pentru un Ierusalim ca oraş deschis al celor trei monoteisme, care să permită, în egală măsură, pelerinilor şi credincioşilor evrei, creştini şi musulmani accesul la locurile lor de pelerinaj.

Dar aici cred că Netanyahu a demonstrat că e un lider care acceptă o critică şi a cerut şi scuze.

E adevărat că a fost o reacţie aproape concertată, ai zice, din partea liderilor europeni. Însă nu cred că a fost ceva cu rea-intenţie, pentru că guvernul israelian are, la ora actuală, suficientă presiune şi probleme reale mult mai mari de rezolvat.

Şi cred că doar a vrut să evite o eventuală pagubă umană în contextul acesta sacru, care ar fi dus la reacţii în toate societăţile europene, oricât ar fi ele de secularizate. Sigur că, dacă s-ar fi întâmplat ceva de Floriile catolice acolo, la Sfântul Mormânt, ar fi fost o reacţie emoţională foarte puternică peste tot.