Avertisment sumbru. "Tiraspolul face tot posibilul ca şcolile cu predare în limba română să dispară"

Regimul separatist din Transnistria face tot posibilul ca şcolile cu predare în limba română să dispară, a atras atenţia marţi, în cadrul unui interviu acordat Radio Chişinău, directorul Liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol, Ion Iovcev, cunoscut drept unul dintre cei mai curajoşi apărători ai limbii române în stânga Nistrului, relatează Agerpres

"Se face tot posibilul ca aceste şcoli să fie distruse. Se fac presiuni şi prin intermediul mass media tiraspolene, radio, televiziunea lor ca să ne discrediteze, să mă arate pe mine personal în faţa transnistrenilor ca principalul responsabil de condiţiile în care activează instituţia noastră", a declarat Ion Iovcev.

Directorul liderului "Lucian Blaga" a scos în evidenţă faptul că există probleme legate de lipsa de sedii adecvate şi chiria mare a clădirilor pentru şcolile cu predare în limba română.

Toate 'aceste probleme vechi' au făcut obiectul unei prime discuţii cu noul ministru al Educaţiei din Republica Moldova, Corina Fusu, la care au participat toţi directorii celor 8 instituţii de învăţământ din stânga Nistrului cu predare în limba română.

"Clădirea e mică, exteriorul poate nu este atât de frumos, în interior seamănă cu o casă românească, casa unei familii, în care administraţia, profesorul, elevul reprezintă un întreg şi sunt nişte relaţii deosebite între noi. Greutăţile prin care trecem ne fac să fim uniţi. Nu avem cantină, sală de sport, însă avem săli de clasă, avem cabinet de informatică foarte bun", a precizat Iovcev, referindu-se la liceul pe care îl conduce.

De asemenea, directorul a adăugat că toate cele opt şcoli cu predare în limba română din Transnistria au primit donaţii de mobilier şcolar, calculatoare etc, în valoare 200.000 de lei (moldoveneşti), de la primăria Chişinăului.

O altă problemă ridicată de Iovcev este că scade numărul copiilor care frecventează şcolile cu predare în limba română. "Migraţia şi situaţia în care se află moldovenii din stânga Nistrului îi fac să plece. Foarte mult influenţează şi presiunea care se face din partea administraţiei şi a mass-media locale. Mulţi nici nu ştiu de existenţa acestor instituţii (de învăţământ) pentru că (regimul de la Tiraspol) a deschis şcoli alternative, aşa-numitele şcoli moldoveneşti, cu caractere chirilice, cu manuale pentru moldoveni editate la Tiraspol."

În ciuda acestor condiţii, Liceul 'Lucian Blaga' a reuşit să-şi păstreze contingentul de elevi pe care l-a avut şi anul trecut. "În prezent avem 140 de elevi, în clasa întâi avem 10. Nu e o problemă, pentru că în anumiţi ani, am început şi cu 6 elevi, dar mai vin pe parcurs", a continuat directorul, adăugând că, din cauza presiunilor constante ale administraţiei de la Tiraspol, liceul riscă să fie închis.

"Pericolele sunt mari. Ei au înţeles că nu prin distrugerea directă, nu prin presiunile pe care le-au făcut în anul 1994, când au intrat şi devastat sau, în 2004, când au luat clădirea şi au distrus totul (după jumătate de an am reluat totul pentru că de partea noastră a fost întreaga comunitate internaţională), ori prin metodele din 2014, când au trimis miliţia, tot felul de comisii fiscale, procuratura....'', a opinat Iovcev, subliniind faptul că Tiraspolul speră acum ca şcolile cu predare în limba română să dispară prin moarte naturală, deschizând şcoli şi grădiniţe moldoveneşti cu grafie chirilică şi intimidând oamenii.

Într-o situaţie de criză, regimul de la Tiraspol a făcut cheltuieli enorme pentru a sărbători la 2 septembrie 25 de ani de proclamarea unilaterală a independenţei faţă de Republica Moldova, povesteşte directorul liceului.

"De unde se găsesc atât de multe resurse financiare — totul este în reparaţie, strada centrală schimbată, piaţa centrală lărgită. Mass media vorbesc despre duşmanul numărul unu — Republica Moldova şi România, în timp ce NATO este în prag. Toate aceste lucruri îi sperie pe oameni să-şi aducă copiii la noi", a admis Iovcev, adăugând că, în pofida acestor presiuni, unii locuitori ai Transnistriei sunt curajoşi şi îşi înscriu copiii în şcolile cu predare în limba română.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.