Assange, fondatorul Wikileaks: Sunt liber azi doar pentru că am pledat "vinovat pentru jurnalism”

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a declarat marţi că a fost eliberat după ani de încarcerare doar pentru că a pledat vinovat pentru că a făcut „jurnalism”, avertizând că libertatea de exprimare se află acum la o „răscruce întunecată”, transmite France 24.

„Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcţionat. Sunt liber astăzi după ani de încarcerare pentru că am pledat vinovat pentru jurnalism”, a declarat Assange.

Acesta s-a adresat organismului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, la sediul acestuia din Strasbourg, în primul său comentariu public de la eliberarea sa.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a emis un raport în care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la tratamentul lui Assange, afirmând că acesta are un „efect descurajant asupra drepturilor omului”.

Assange şi-a petrecut cea mai mare parte a ultimilor 14 ani fie ascuns în ambasada Ecuadorului din Londra pentru a evita arestarea, fie închis la închisoarea Belmarsh.

El a fost eliberat în iunie, în urma unei înţelegeri, după ce a ispăşit o pedeapsă pentru publicarea a sute de mii de documente confidenţiale ale guvernului SUA.

Printre acestea se numărau descrieri extrem de sincere ale Departamentului de Stat al SUA despre lideri străini, relatări despre execuţii extrajudiciare şi colectarea de informaţii împotriva aliaţilor.

Assange s-a întors în Australia şi de atunci nu a comentat public problemele sale juridice sau anii petrecuţi în spatele gratiilor.

Confruntat cu o sentinţă potenţială de 175 de ani, „am ales în cele din urmă libertatea în locul unei justiţii irealizabile [...] Justiţia pentru mine este acum exclusă”, a declarat Assange, referindu-se la condiţiile acordului său de recunoaştere a vinovăţiei.

Vorbind calm şi flancat de soţia sa Stella, care a luptat pentru eliberarea sa, el a adăugat: „Jurnalismul nu este o crimă, este un pilon al unei societăţi libere şi informate”.

„Problema fundamentală este simplă. Jurnaliştii nu ar trebui să fie urmăriţi penal pentru că îşi fac meseria”, a mai spus Assange.

"Mai multă impunitate, mai multă secretizare"

Şeful Wikileaks a declarat că ar fi putut să-şi piardă alţi ani din viaţă dacă ar fi încercat să se lupte până la capăt pentru cazul său.

„Poate că, în cele din urmă, dacă s-ar fi ajuns la Curtea Supremă a Statelor Unite şi eu eram încă în viaţă [...] aş fi putut câştiga. Dar între timp am pierdut 14 ani în arest la domiciliu, ambasadă, asediu şi închisoare de maximă securitate”, a declarat Assange.

„S-a pierdut teren” în timpul încarcerării sale, a spus Assange, regretând că acum vede "mai multă impunitate, mai mult secret şi mai multe represalii pentru că spun adevărul".

„Libertatea de exprimare şi tot ceea ce decurge din aceasta se află la o răscruce întunecată”, a declarat el la audierea comisiei juridice a APCE.

„Să ne angajăm cu toţii să ne facem datoria pentru a ne asigura că lumina libertăţii nu se stinge niciodată şi că urmărirea adevărului va continua, iar vocile celor mulţi nu vor fi reduse la tăcere de interesele celor puţini”, a mai spus Assange.

Campania de graţiere

Assange era încă vizibil afectat de experienţele sale, obosind spre sfârşitul sesiunii, chiar dacă le-a mulţumit „tuturor oamenilor care au luptat pentru eliberarea mea”.

„A fost cu adevărat excepţional că a venit astăzi aici [...] Are nevoie de timp pentru a se putea recupera”, a declarat Stella Assange reporterilor după audierea în comisie.

„Este liber doar de câteva săptămâni şi suntem în plin proces de a porni de la zero, sau de la mai puţin decât zero”, a adăugat ea.

Întrebat care ar putea fi următoarele acţiuni ale Wikileaks, redactorul-şef al site-ului, Kristin Hrafnsson, a declarat reporterilor că Assange este „angajat ca întotdeauna faţă de principiile de bază pe care le-a respectat întotdeauna - transparenţă, justiţie, jurnalism de calitate”.

Cazul lui Assange rămâne extrem de controversat.

Susţinătorii săi îl aclamă ca pe un campion al libertăţii de exprimare şi spun că a fost persecutat de autorităţi şi închis pe nedrept.

Detractorii îl consideră un blogger nesăbuit, a cărui publicare necenzurată a unor documente ultra-sensibile a pus vieţi în pericol şi a pus în pericol securitatea SUA.

Assange continuă să militeze pentru o graţiere din partea preşedintelui SUA pentru condamnarea sa în temeiul Legii privind spionajul.

Preşedintele american Joe Biden, care probabil va acorda unele graţieri înainte de a-şi părăsi funcţia în ianuarie anul viitor, l-a descris anterior drept un „terorist”.

Momentul ales de Assange şi locul ales de acesta pentru prima sa apariţie după eliberare i-au nedumerit pe unii observatori.

Consiliul Europei reuneşte cele 46 de state semnatare ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, care nu au un cuvânt de spus cu privire la soarta juridică a lui Assange.

Holly Cullen, profesor de drept la Universitatea din Australia de Vest, a declarat, înaintea audierii, că, în ceea ce priveşte criticile la adresa Statelor Unite, Assange ar „trebui să fie puţin mai reţinut până când problema graţierii este rezolvată”.