Armata regimului comunist chinez e "un tigru de hârtie". De ce şi-ar "rupe dinţii" într-un război cu Taiwanul

Experţii occidentali citaţi de Daily Telegraph cred că, în cazul unul conflict direct, Taiwanul ar putea, în cel mai bun caz, să încetinească atacul chinez, să prevină debarcările amfibie din partea regimului de la Beijing şi să organizeze lovituri de gherilă în aşteptarea ajutorului extern. Iar acest ajutor ar putea veni din partea SUA.

Beijingul este un tigru de hârtie din punct de vedere militar. China mai are încă un drum lung de parcurs până să poată ajunge din urmă puterea militară a Statelor Unite şi a aliaţilor săi. Beijingul, de exemplu, are portavioane doar din 2012 şi se află încă în faza de învăţare pentru a le folosi în mod optim. O altă consideraţie importantă este că ultima implicare a Chinei într-un conflict militar datează din anii 1950 în Coreea, potrivit publicaţiei britanice citate de ziare.com.

Invadarea unei insule este, de asemenea, mult mai complexă decât trecerea unei graniţe cu tancuri şi trupe, cum a făcut Rusia în Ucraina. China rămâne foarte departe de a putea efectua acest tip de operaţiune amfibie.

Taiwanul are o armată foarte motivată şi arme avansate din punct de vedere tehnologic, furnizate de Washington şi capabilă în mare măsură să contracareze aviaţia chineză, a explicat şeful Comitetului pentru Relaţii Externe din Senatul SUA, Bob Menendez.

Pentru a face faţă ameninţării vecinului gigant, "Taiwanul a adoptat o metodă de apărare cunoscută sub denumirea de strategia porcului spinos, care are ca scop să facă invazia foarte dificilă şi costisitoare pentru inamic."

Taiwanul a făcut stocuri mari de arme şi muniţie antiaeriană, antitanc şi antinavale. Acestea includ vehicule aeriene fără pilot şi muniţie ieftină, precum rachetele mobile de croazieră pentru apărarea de coastă. Acestea au capacitatea de a distruge navele scumpe şi echipamentele navale ale Chinei.

Ambarcaţiunile de atac rapid şi bărcile de asalt cu rachete în miniatură sunt alte echipamente relativ ieftine, dar extrem de eficiente. Ele pot fi dispersate printre bărcile de pescuit prin porturile din Taiwan. Minele maritime şi navele rapide de minare ar putea complica, de asemenea, operaţiunile de debarcare ale oricărei marine invadatoare.

Pentru a prelua rapid insula, armata din China ar trebui să transporte mulţi soldaţi şi cantităţi mari de provizii - vehicule blindate, arme, muniţie, alimente, provizii medicale şi combustibil - peste strâmtoare. Acest lucru este posibil doar pe mare, deoarece transporturile aeriene şi flotele de avioane au o capacitate limitată, spun analiştii militari.

SUA a aprobat, încă de pe timpul administraţiei Trump, cinci vânzări separate de echipamente militare sofisticate către Taiwan, cu o valoare totală de aproximativ 5 miliarde de dolari: 11 lansatoare de rachete fabricate de Lockheed Martin Corp. High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS), pentru un cost estimat de 436,1 milioane de dolari, 135 de rachete AGM-84H Standoff Land Attack Missile Expounded Response (SLAM-ER cu o rază de acţiune de 270 km şi care poate fi lansată de pe F-18/Hornet, P-3Orion sau de pe F-15).

La acestea s-au adăugat notificările ulterioare ale Congresului pentru dronele produse de General Atomics şi rachetele terestre anti-navă Harpoon, realizate de Boeing, pentru a servi drept rachete de apărare de coastă. 100 lansatoare de rachete de croazieră şi 400 de rachete ar avea un cost de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Cum arată armata Chinei:

Forţe active în total: 2.035.000

Militari forţe terestre: 965.000

Militari forţe navale: 260.000

Piloţi: 395.000

Militari în rezervă: 510.000

Tancuri: 5.400

Avioane: 3.227

Submarine: 59

Nave: 86

Artilerie: 9.834

Cum arată armata Taiwanului:

Forţe active în total: 169.000

Militari forţe terestre: 94.000

Militari forţe navale: 40.000

Piloţi: 35.000

Militari în rezervă: 1.657.000

Tancuri: 650

Avioane: 504

Submarine: 4

Nave: 26

Artilerie: 2.093