Armand Goşu, despre Trump: ”Este o diferenţă mare între retorica candidatului şi acţiunea lui”

Armand Goşu a subliniat în cadrul dezbaterii ”Moldova între Trump şi Hillary” că declaraţiile lui Trump indică faptul că Europa va trebui să plătească mai mult pentru propria securitate, dat fiind că ”americanii plătesc de la bugetul lor cât toate celelalte state împreună şi încă odată. Este o notă de plată piperată pe care o plăteşte poporul american, iar el se întreabă, pe bună dreptate, dacă nu ar trebui şi Europa să plătească”. În opinia sa, este greu de crezut că se va lua o decizie rapidă de retragere americană din Europa, sau de reducere a prezenţei americane în Europa Centrală şi de Est.

Întrebat de reacţia Rusiei la victoria lui Trump, expertul a admis că ”sunt declaraţii, unele halucinante în presa rusă despre Trump - cât ar fi el de bun pentru Rusia”, dar a susţinut că ”tipul acesta de socoteli făcute la emoţie de cele mai multe ori nu ies. Dacă dna. Clinton era mult mai previzibilă în acţiunile sale, eu, dacă aş fi în locul lor, aş fi mai precaut în privinţa lui Trump, ai cărui colaboratori apropiaţi pe zona de securitate nu-i ştim. După numele vehiculate de presa americană astăzi constat însă că media de vârstă este peste 70 de ani, chiar 74 ani, or toţi sunt oameni ai Războiului Rece, toţi au memoria acelor timpuri. Cred că Moscova şi-a frecat mâinile prea repede”.

Pe de altă parte, referindu-se la Republica Moldova, Goşu a întrebat retoric ce poate oferi Rusia acesteia pe termen lung pentru a o ţine în sfera sa de influenţă, dat fiind că are dificultăţi şi în susţinerea financiară a Transnistriei. ”Rusia este departe de graniţele R. Moldova. Soldaţii din contingentul transnistrean nu mai vin prin Odesa, ci prin aeroportul din Chişinău. Rusia nu a făcut şi nu mai trebuie să facă nimic. Sunt atâţia idioţi utili la Chişinău, încât Rusia zice să nu-i deranjeze. Rusia şi-a crescut vectorul pro-estic (59-60% în sondaje regretă dispariţia URSS), prin urmare minimum de efort cu maximum de rezultate”, a explicat el.

În opinia lui Goşu, Rusia poate spera într-un lider politic la Chişinău, Igor Dodon, care să creeze probleme Vestului.

La rândul său, jurnalistul Vitalie Călugăreanu de la Deutsche Welle Chişinău, a intervenit prin Skype, din Tbilisi, arătând că în capitala georgiană anunţul victoriei lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale a trezit o mare dezamăgire, ”interpretată exagerat ca o tragedie la nivel global”. ”Mulţi dintre georgieni şi-au pus întrebarea ce se întâmplă mai departe cu relaţia Georgia-SUA. Din discuţiile pe care le-am văzut aici se mizează pe o relaţie mai strânsă cu NATO. Chiar şi oamenii simpli sunt îngrijoraţi de rezultatul alegerilor din SUA”, a precizat el.

Vitalie Călugăreanu a mai adăugat că georgienii nu înţeleg de ce populaţia din Republica Moldova este dezamăgită cu privire la integrarea europeană. ”Dezamăgirea pleacă de la furtul miliardului şi toate aceste lucruri nu au cum să nu afecteze imaginea partidelor de la guvernare care se pretind a fi europene. Nici pe departe nu am avut partide veritabil europene. Au fost partide care au încercat să profite de această dorinţă a oamenilor pentru a prelua puterea şi a acapara instituţiile statului. Georgia a avut norocul să aibă şi politicieni care să îşi iubească ţara, dar în R. Moldova nu am avut aşa ceva”, a subliniat el.

În timp ce în Georgia, reforme importante precum cea din poliţie s-au făcut de multă vreme, ”în fruntea caracatiţei din R.Moldova stau oamenii oligarhului-şef - ei sunt fie şantajaţi, fie plătiţi foarte bine pentru a-l proteja pe acest oligarh. Dacă ne uităm la toate matrapazlâcurile financiare, 20 miliarde de dolari spălaţi prin băncile moldoveneşti, vedem că şeful corupţiei are nevoie de acest stat pentru ca să poată spăla bani”.

Şi jurnalistul Vlad Ţurcanu a subliniat influenţa americană asupra politicii din Republica Moldova. ”La Chişinău, indiferent de guvernările care s-au perindat, nu s-a putut face abstracţie de componenta americană chiar dacă preşedinte a fost Vladimir Voronin sau altcineva. În 7 aprilie 2009 când la Chişinău a fost o situaţia explozivă, după proteste mai mulţi tineri au început să disapară şi erau trimişi în comisariate raionale la 100-150 de km de Chişinău şi atunci ambasadorul american a putut să ceară Ministrului de Interne de atunci, dl.Papuc, să viziteze nişte comisariate. El a obţinut dreptul acesta deoarece americanii finanţaseră Ministerul cu echipamente, aveau o relaţie foarte bună, încât s-au putut clarifica nişte aspecte în acea perioadă de groază pentru democraţia din R.Moldova”, a explicat el.

Fostul purtător de cuvânt al preşedintelui Nicolae Timofti a mai arătat că ”în 20 şi ceva de ani, americanii au investit într-o ţară mică cum este R.Moldova mai mult de un miliard de dolari. În ultimii ani prin programul Millenium Challenge s-a construit un drum de peste 100 km, cu investiţii de peste 260 de milioane de dolari, ceea ce nu e puţin”.

Vlad Ţurcanu a mai adăugat că în mandatul preşedintelui Timofti, în anumite situaţii delicate de criză politică, preşedintele s-a întâlnit cu ambasadorul SUA şi cu alţi ambasadori. El a reamintit şi momentul din 2003 când preşedintele Voronin a fost foarte aprope de a semna memorandumul Kozak cu Putin pentru federalizarea RM, dar ambasadorul american care l-a convins să nu semneze acel acord care ”legaliza prezenţa armatei ruse în stânga Nistrului, care presupunea un Parlament în care reprezentanţii Transnistriei să aibă cote obligatorii şi multe alte invenţii ale politicii ruseşti”.