Apelul Palantir pentru serviciu naţional american obligatoriu declanşează dezbateri

O importantă companie americană de tehnologie a stârnit controverse după ce a îndemnat guvernul federal să adopte un sistem de serviciu naţional universal, o măsură despre care criticii spun că se apropie de susţinerea reintroducerii serviciului militar obligatoriu.

Într-o postare pe X publicată duminică, 19 aprilie, compania Palantir a prezentat o serie de reguli, inclusiv una care spunea: „Serviciul naţional ar trebui să fie o datorie universală. Ar trebui, ca societate, să luăm în considerare în mod serios renunţarea la un sistem bazat exclusiv pe voluntariat şi să purtăm următorul război doar dacă toată lumea împărtăşeşte riscul şi costul.”

Apelul Palantir Technologies a atras atenţia online după ce postarea a fost redistribuită, declanşând o dezbatere despre rolul companiilor private din domeniul tehnologiei de apărare în modelarea politicilor naţionale, scrie Newsweek.

Context

Grupurile de advocacy au criticat Palantir pentru furnizarea de software utilizat de Serviciul de Imigrare şi Control Vamal al SUA (ICE).

Postarea Palantir vine pe fondul războiului cu Iranul, pe măsură ce acesta intensifică angajamentele militare ale SUA, tensionează lanţurile globale de aprovizionare şi ridică întrebări privind nevoile de personal pe termen lung.

Conflictul — aflat acum în a şaptea săptămână — a început cu lovituri americano-israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, declanşând o escaladare regională care a inclus schimburi de rachete, confruntări navale şi o blocadă americană asupra porturilor iraniene.

Preşedintele Donald Trump a avertizat în repetate rânduri că Iranul se va confrunta cu consecinţe severe dacă nu acceptă un acord de pace, ameninţând chiar că va „distruge complet întreaga ţară” dacă negocierile eşuează.

Ce este Palantir?

Palantir Technologies este o companie americană de analiză a datelor şi software, fondată în 2003. Aceasta dezvoltă platforme care permit guvernelor, agenţiilor de informaţii, armatei şi companiilor private să analizeze seturi de date extrem de mari şi complexe.

Compania a câştigat contracte importante cu Pentagonul, inclusiv lucrări în cadrul Project Maven, un program de ţintire şi supraveghere bazat pe inteligenţă artificială.

Platformele sale sunt utilizate pentru luarea deciziilor pe câmpul de luptă, logistică şi sprijin în identificarea ţintelor în multiple zone de conflict.

Compania este cunoscută pentru trei platforme software majore, inclusiv Palantir Gotham — utilizată de agenţiile de informaţii şi de apărare ale SUA pentru combaterea terorismului, informaţii de pe câmpul de luptă şi analiză operaţională în timp real; Palantir Foundry — utilizată de corporaţii pentru managementul lanţurilor de aprovizionare, logistică şi integrarea datelor la scara largă; şi Palantir Apollo — un sistem care implementează şi menţine software-ul Palantir în reţele securizate şi distribuite.

Există un serviciu militar obligatoriu?

Sistemul Selective Service (SSS) se îndreaptă spre înregistrarea automată a majorităţii bărbaţilor eligibili pentru recrutare până în decembrie, după ce a transmis spre analiză o propunere de regulament pe 30 martie, un pas care a urmat autorizării schimbării de către Congres în cadrul Legii privind Autorizarea Apărării Naţionale pentru anul fiscal 2026, potrivit platformei federale de monitorizare a reglementărilor, aşa cum apărea la începutul acestei luni.

Bărbaţii eligibili cu vârste între 18 şi 25 de ani vor fi înregistraţi automat în baza de date pentru recrutare până la sfârşitul acestui an.

Înregistrarea automată are ca scop creşterea conformării cu legea federală care impune majorităţii bărbaţilor din această categorie de vârstă să se înregistreze în Selective Service şi abordează scăderile recente ale ratelor de înregistrare.

Schimbarea va muta responsabilitatea de la individ către Selective Service, pentru a identifica mai eficient tinerii eligibili, afirmă agenţia, în parte, pe site-ul său.

Cum ar funcţiona un sistem de serviciu naţional universal?

Un sistem de „serviciu naţional universal” înseamnă, de obicei, obligarea sau încurajarea puternică a tuturor tinerilor adulţi să petreacă o perioadă — adesea între unu şi doi ani — în serviciul ţării într-un mod organizat.

Sisteme similare există în Coreea de Sud şi Israel, unde cetăţenii sunt obligaţi să intre în armată la vârsta de 18 ani.

Alte opţiuni nu implică neapărat înrolarea militară, ci participarea la activităţi de serviciu civil, precum proiecte de infrastructură, conservarea mediului, intervenţii în caz de dezastre, activităţi de sănătate publică şi sprijin educaţional.

Unele ţări folosesc deja sisteme hibride. De exemplu, Germania permitea alternative la serviciul militar (Zivildienst), iar Elveţia oferă în continuare opţiuni civile.

Ce spunea postarea?

Palantir a publicat sâmbătă pe X un mesaj despre poziţia companiei, afirmând, printre altele, „Pentru că suntem întrebaţi des. Republica tehnologică, pe scurt”, înainte de a prezenta 22 de principii din cartea scrisă de cofondatorul Palantir, Alexander C. Karp, împreună cu Nicholas W. Zamiska.

1. Silicon Valley are o datorie morală faţă de ţara care a făcut posibilă ascensiunea sa. Elita inginerească din Silicon Valley are o obligaţie afirmativă de a participa la apărarea naţiunii.
2. Trebuie să ne revoltăm împotriva tiraniei aplicaţiilor. Este iPhone-ul cea mai mare realizare creativă, dacă nu chiar apogeul civilizaţiei noastre? Acest obiect ne-a schimbat vieţile, dar poate că acum ne limitează şi ne constrânge percepţia asupra posibilului.
3. E-mailul gratuit nu este suficient. Decadenţa unei culturi sau civilizaţii, şi chiar a clasei sale conducătoare, va fi iertată doar dacă acea cultură este capabilă să ofere creştere economică şi securitate publicului.
4. Limitele puterii „soft”, ale retoricii înalte, au fost expuse. Capacitatea societăţilor libere şi democratice de a prevala necesită mai mult decât apeluri morale. Este necesară puterea „hard”, iar puterea „hard” în acest secol va fi construită pe software.
5. Întrebarea nu este dacă vor fi construite arme bazate pe inteligenţă artificială; întrebarea este cine le va construi şi în ce scop. Adversarii noştri nu se vor opri pentru a se angaja în dezbateri teatrale despre meritele dezvoltării tehnologiilor cu aplicaţii militare şi de securitate naţională critice. Ei vor continua.
6. Serviciul naţional ar trebui să fie o datorie universală. Ar trebui, ca societate, să luăm în considerare în mod serios renunţarea la o forţă bazată exclusiv pe voluntariat şi să purtăm următorul război doar dacă toţi împărtăşesc riscul şi costul.
7. Dacă un puşcaş marin american cere o puşcă mai bună, ar trebui să o construim; acelaşi lucru este valabil şi pentru software. Ar trebui, ca ţară, să fim capabili să continuăm o dezbatere despre oportunitatea acţiunilor militare în străinătate, rămânând în acelaşi timp neclintiţi în angajamentul nostru faţă de cei pe care i-am trimis în pericol.
8. Funcţionarii publici nu trebuie să fie preoţii noştri. Orice afacere care şi-ar remunera angajaţii în modul în care guvernul federal îi compensează pe funcţionarii publici ar avea dificultăţi în a supravieţui.
9. Ar trebui să arătăm mult mai multă îngăduinţă faţă de cei care s-au expus vieţii publice. Eliminarea oricărui spaţiu pentru iertare — renunţarea la orice toleranţă faţă de complexitatea şi contradicţiile psihicului uman — ne poate lăsa cu un ansamblu de personaje la conducere de care vom ajunge să regretăm.
10. Psihologizarea politicii moderne ne duce în eroare. Cei care caută în arena politică hrana sufletului şi a identităţii, care se bazează prea mult pe exprimarea vieţii lor interioare prin oameni pe care poate nu îi vor întâlni niciodată, vor fi dezamăgiţi.
11. Societatea noastră a devenit prea dornică să grăbească şi adesea chiar se bucură de dispariţia duşmanilor săi. Înfrângerea unui adversar este un moment de reflecţie, nu de celebrare.
12. Epoca atomică se încheie. O eră a descurajării, epoca atomică, se încheie, iar o nouă eră a descurajării construită pe inteligenţă artificială este pe cale să înceapă.
13. Nicio altă ţară din istoria lumii nu a promovat mai mult valorile progresiste decât aceasta. Statele Unite sunt departe de a fi perfecte. Dar este uşor de uitat cât de multe oportunităţi există în această ţară pentru cei care nu sunt elite ereditare, comparativ cu orice altă naţiune de pe planetă.
14. Puterea americană a făcut posibilă o pace extraordinar de lungă. Prea mulţi au uitat sau poate consideră de la sine înţeles faptul că aproape un secol de o anumită formă de pace a predominat în lume fără un conflict militar între marile puteri. Cel puţin trei generaţii — miliarde de oameni şi copiii lor, iar acum şi nepoţii lor — nu au cunoscut un război mondial.
15. Neutralizarea postbelică a Germaniei şi Japoniei trebuie anulată. Dezarmarea Germaniei a fost o supracorecţie pentru care Europa plăteşte acum un preţ greu. Un angajament similar şi extrem de teatral faţă de pacifismul japonez va, dacă este menţinut, să ameninţe de asemenea schimbarea echilibrului de putere în Asia.
16. Ar trebui să îi aplaudăm pe cei care încearcă să construiască acolo unde piaţa a eşuat. Cultura aproape că îşi bate joc de interesul lui Musk pentru naraţiuni grandioase, ca şi cum miliardarii ar trebui pur şi simplu să rămână în sfera lor de a se îmbogăţi… Orice curiozitate sau interes autentic faţă de valoarea a ceea ce a creat este respins, sau poate mocneşte sub o dispreţuire abia mascată.
17. Silicon Valley trebuie să joace un rol în abordarea criminalităţii violente. Mulţi politicieni din Statele Unite au ridicat din umeri în ceea ce priveşte criminalitatea violentă, abandonând orice efort serios de a aborda problema sau de a-şi asuma riscuri în faţa alegătorilor sau finanţatorilor în găsirea de soluţii şi experimente într-o încercare disperată de a salva vieţi.
18. Expunerea nemiloasă a vieţii private a personalităţilor publice îndepărtează prea mult talent din serviciul guvernamental. Spaţiul public — şi atacurile superficiale şi meschine împotriva celor care îndrăznesc să facă altceva decât să se îmbogăţească — a devenit atât de neiertător încât republica rămâne cu un număr semnificativ de personaje ineficiente, golite de conţinut, a căror ambiţie ar putea fi scuzată dacă ar exista vreo credinţă autentică în spatele ei.
19. Prudenţa din viaţa publică pe care o încurajăm fără să ne dăm seama este corozivă. Cei care nu spun nimic greşit adesea nu spun nimic important.
20. Intoleranţa răspândită faţă de credinţa religioasă în anumite cercuri trebuie combătută. Intoleranţa elitei faţă de credinţa religioasă este poate unul dintre cele mai clare semne că proiectul său politic reprezintă o mişcare intelectuală mai puţin deschisă decât ar pretinde mulţi dintre susţinătorii săi.
21. Unele culturi au produs progrese esenţiale; altele rămân disfuncţionale şi regresive. Toate culturile sunt acum egale. Critica şi judecăţile de valoare sunt interzise. Totuşi, acest nou dogmă trece cu vederea faptul că anumite culturi şi chiar subculturi au produs lucruri extraordinare. Altele s-au dovedit mediocre şi, mai rău, regresive şi dăunătoare.
22. Trebuie să rezistăm tentaţiei superficiale a unui pluralism gol şi lipsit de conţinut. Noi, în America şi mai larg în Occident, am rezistat în ultimele cinci decenii definirii culturilor naţionale în numele incluziunii. Dar incluziune în ce?

Ce este „The Technological Republic”?

Publicată în februarie 2025, „The Technological Republic” este co-scrisă de CEO-ul Palantir, Alex Karp, şi Nicholas Zamiska. Teza cărţii este că democraţiile liberale occidentale sunt în declin nu din cauza unor inamici externi, ci pentru că elitele tehnologice s-au retras din responsabilitatea civică.

Autorii susţin că Silicon Valley a devenit bogat şi puternic, distanţându-se deliberat de stat, apărare naţională şi obligaţiile colective.

Cei doi cer o reorientare — în care companiile tehnologice colaborează activ cu guvernele democratice în probleme de securitate naţională, iar cetăţenii acceptă o datorie mai largă de serviciu.

„The Technological Republic” funcţionează ca un manifest al Palantir, oferind baza poziţionării sale pro-apărare şi pro-stat într-o industrie care s-a mândrit mult timp cu „neutralitatea politică”.

Reacţii

Postarea a generat reacţii imediate pe reţelele sociale, inclusiv pe X şi Reddit.

Într-o reacţie, analistul Simon Dixon a avertizat: „Primul şi al Doilea Amendament nu vor rezolva ceea ce Palantir pregăteşte pentru voi.”

„Nu poţi împuşca algoritmul… Vor să implementeze acest sistem la nivel global”, a scris acesta.

Jurnalistul Patrick Henningson a spus: „Deci vreţi război permanent… Este ‘1984’ al lui George Orwell, cuvânt cu cuvânt.”

Whitney Baker a criticat poziţia companiei: „Se confundă capitalismul meritocratic cu imperialismul nemeritoriu…”.

Ce urmează

Guvernul federal nu a indicat intenţii de a introduce legislaţie privind serviciul naţional universal, iar în prezent nu există propuneri active privind recrutarea obligatorie în Congresul american.

Criticii spun că un astfel de sistem ar restrânge libertatea personală, în timp ce susţinătorii afirmă că ar putea rezolva deficitul de personal şi întări implicarea civică.