Apartenenţa la UE limitează suveranitatea ţării? Ce spun votanţii români într-un nou sondaj de opinie
Datele INSCOP Research privind raportul dintre apartenenţa la Uniunea Europeană şi tema suveranităţii naţionale reflectă un paradox structural: o parte semnificativă a populaţiei acceptă ideea pierderii de suveranitate, dar sprijinul pentru apartenenţa europeană este mai degrabă instrumental şi condiţionat, nu profund internalizat ca proiect identitar, scrie sociologul Remus Ştefureac, marţi, pe Facebook.
Conform Barometrului Informat.ro realizat în perioada 12-14 ianuarie, 39% dintre români cred că apartenenţa la UE limitează suveranitatea naţională. În mod paradoxal, aproape 38% dintre aceştia cred că limitarea suveranităţii naţionale din cauza apartenenţei la Uniunea Europeană ajută la creşterea nivelului de trai.
Dacă ne raportăm la totalul populaţiei, aproximativ 22% dintre români cred că limitarea suveranităţii din cauza apartenenţei la Uniunea Europeană afectează creşterea nivelului de trai, în timp ce aproximativ 15% dintre români cred că limitarea suveranităţii prin apartenenţa la Uniunea Europeană ajută la creşterea nivelului de trai.
„Oamenii rămân ataşaţi de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea. Acest tip de pro-europenism este defensiv şi pragmatic, bazat pe frică de pierdere (securitate, stabilitate, acces), nu pe aspiraţie sau loialitate simbolică profundă. Consecinţa este o vulnerabilitate structurală: în lipsa unor beneficii clar resimţite în viaţa de zi cu zi, acest sprijin poate fi rapid erodat de un discurs populist agresiv, dublat de un eventual mimetism al partidelor pe această linie demagogică”, a precizat Remus Ştefureac.
Potrivit sociologului, preferinţa masivă pentru renegociere în interiorul UE, şi nu pentru ieşire, arată existenţa unui naţionalism de negociere, nu a unuia de ruptură: cetăţenii vor mai mult control, dar fără costurile sistemice ale izolării. Această atitudine indică o maturizare pragmatică a euroscepticismului, care se exprimă ca presiune politică internă pentru recalibrarea posturii ţării, nu ca opţiune radicală de tip Ro-exit. De asemenea, percepţia că desfiinţarea UE ar înrăutăţi viaţa personală pentru majoritatea populaţiei relevă faptul că UE este asociată cu securitate şi predictibilitate.
„În ansamblu, datele indică o tensiune latentă între suveranismul simbolic şi dependenţa funcţională, care poate fi exploatată politic: actorii care reuşesc să combine discursul de fermitate naţională cu menţinerea puternică a ancorării europene ar putea avea un avantaj strategic major în competiţia electorală. Avem o populaţie pro-europeană motivată 'prin calcul', nu 'prin convingere', ceea ce schimbă profund modul în care trebuie construit discursul politic pro-UE în următorul deceniu. Acest lucru este esenţial pentru a se evita contaminarea populaţiei de abordările radicale în condiţiile în care, deja 1 din 5 români sunt totuşi eurosceptici, convinşi că viaţa lor ar fi mai bună în afara UE”, a adăugat Ştefureac.
Pe de altă parte, este semnificativ faptul că deocamdată nu există în niciun bazin electoral al celor 4 partide mari, o majoritate care să considere că viaţa ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desfiinţa, a precizat Remus Ştefureac.
„Chiar şi în cazul votanţilor AUR, ponderea celor care cred că viaţa ar fi mai grea dacă UE s-ar desfiinţa este ceva mai mare decât ponderea celor care cred că viaţa ar fi mai bună, chiar dacă ambele tabere sunt mult mai echilibrate comparativ cu votanţii celorlalte partide, mai puternic atasaţi de avantajele apartenenţei la Uniunea Europeană”, a afirmat sociologul.
Apartenenţa la UE şi suveranitatea naţională
38.9% dintre respondenţi sunt de părere că apartenenţa României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea naţională (faţă de 38.1% în septembrie 2025), în timp ce 45.9% nu consideră că limitează suveranitatea prea mult acest lucru (faţă de 52.4% în septembrie 2025). 15.3% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 9.5% în septembrie 2025).
Cred că apartenenţa la UE limitează suveranitatea naţională în proporţii mai mari decât media mai ales: votanţii PSD şi AUR, bărbaţii, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie medie, locuitorii din urbanul mic.
Nu consideră că acest lucru limitează suveranitatea în proporţii mai mari decât media în special: votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani şi persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii la stat.
Nivelul de trai al românilor
37.7% dintre cei care consideră că apartenenţa României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea naţională, sunt de părere că acest lucru ajută la creşterea nivelului de trai al românilor. Raportant la totalul populaţiei, aceştia reprezintă aproximativ 15% dintre români. 57% nu sunt de părere că acest factor ajută la creşterea nivelului de trai. Raportat la totalul populaţiei, aceştia reprezintp aproximativ 22% dintre români. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.3%.
Protejarea intereselor economice în UE
69.1% dintre cei chestionaţi consideră că, pentru a-şi proteja interesele economice, România ar trebui să negocieze condiţii mai favorabile în cadrul Uniunii Europene (faţă de 80.7% în aprilie 2025). 11.2% sunt de părere că ar trebui ca România să iasă din Uniunea Europeană (faţă de 4.8% în aprilie 2025), iar 11.8% să nu facă nimic, pentru că interesele economice şi naţionale sunt protejate (faţă de 10% în aprilie 2025). 7.9% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 4.5% în aprilie 2025).
Sunt de părere că România ar trebui să negocieze condiţii mai favorabile în cadrul Uniunii Europene în proporţii mai mari decât media mai ales: votanţii PNL şi USR, femeile, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul mare, angajaţii la stat.
Consideră că ţara ar trebui să iasă din Uniunea Europeană în proporţii mai mari decât media în special: bărbaţii şi cei cu educaţie primară.
Votanţii PNL şi USR, persoanele între 30 şi 44 de ani şi locuitorii din urbanul mic, cred într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că ţara nu ar trebui să facă nimic, interesele economice şi naţionale ale ţării fiind protejate.
Calitatea vieţii
22.4% dintre români cred că viaţa lor ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desfiinţa, în timp ce 54.9% consideră că viaţa le-ar fi mai grea. 2.3% consideră că viaţa ar fi la fel de bună, iar 2% la fel de grea. Ponderea non-răspunsurilor este de 18.4%.
Votanţii niciunui partid relevant din România nu cred în majoritate că viaţa ar fi mai bună dacă Uniunea Europeană s-ar desfiinţa.
