Analiza lui Moraru. "Cam aşa funcţionează ţara asta şi de aceea bugetul naţional e gol!"

"Cam aşa funcţionează ţara asta şi de aceea bugetul naţional e gol!", a tras un semnal de alarmă analistul Mihai Răzvan Moraru, care prezintă mai jos câteva execuţii bugetare şi două exemple concrete care explică unde au dispărut banii din bugetul de stat, dar şi cum s-a ajuns la împrumuturile istorice contractate în timpul guvernării lui Marcel Ciolacu.

Redăm mai jos analiza:

Exemplu: două comune din judeţul Buzău

1. Cazul 1 – o comună cu 2.400 de locuitori.

Între 2019 şi 2023, comuna a avut un buget relativ constant, cu venituri şi cheltuieli situate între 6 şi 7 milioane de lei anual. În 2023 însă, bugetul sare la 13 milioane de lei, iar în 2024 ajunge la 20 de milioane de lei. Aşadar, vorbim despre o creştere de peste trei ori în doar doi ani, atât la venituri, cât şi la cheltuieli.

Cum a fost posibil?

Prin transferuri de la Guvern. În 2024, din totalul veniturilor de 20 de milioane de lei, 70% reprezintă subvenţii de la bugetul de stat.

Comuna încasează din:

- taxe şi impozite pe proprietate: 0,8 milioane lei

- amenzi: 0,13 milioane lei

- alte taxe pe proprietate: sume minore

Totalul veniturilor proprii ajunge la aproximativ 1 milion de lei.

În schimb, cheltuielile sunt următoarele:

- cheltuieli de personal: 3 milioane de lei

- bunuri şi servicii: 1,15 milioane de lei

Cu alte cuvinte, cheltuielile de funcţionare ale primăriei sunt de patru ori mai mari decât taxele pe proprietate colectate de la cetăţeni.

Mai mult, cetăţenii care plătesc aproximativ 1 milion de lei taxe pe proprietate primesc, prin ajutoare sociale finanţate de la Guvern, 1,16 milioane de lei. Practic, taxa pe proprietate se întoarce sub formă de asistenţă socială.

În plus, comuna primeşte peste 12 milioane de lei pentru apă, canalizare şi drumuri – tot prin transferuri guvernamentale.

În schimb, cheltuielile pentru învăţământ, cultură şi tineret, cumulate, nu depăşesc 2,5% din buget, adică aproximativ 550.000 de lei.

Exact domeniile unde nevoia de investiţie este majoră, pentru a-i schimba soarta!

2. Cazul 2 – comuna Smeeni (5.800 de locuitori).

Smeeni este o comună mai mare, cu un spital modernizat din fonduri europene.

Evoluţia bugetară este următoarea:

- de la un buget constant de 25–30 milioane lei, acesta creşte brusc la 60 milioane lei iar în 2025 ajunge la peste 80 milioane lei. Structura cheltuielilor:

- cheltuieli de personal: peste 20 milioane lei

- bunuri şi servicii: aproximativ 10 milioane lei

În total, aproximativ 37% din buget reprezintă cheltuieli de funcţionare.

Venituri proprii:

- taxe pe proprietate: 1,1 milioane lei - un dezastru.

- amenzi: 0,33 milioane lei

Prin urmare, încasările directe nu acoperă nici măcar 5% din cheltuielile de funcţionare!

În bugetul pe 2024 regăsim:

- venituri totale: 85 milioane lei

- subvenţii de la Guvern: 66 milioane lei

- fonduri europene: 7 milioane lei

Aşadar, aproximativ 66% din buget provine din bugetul naţional şi doar 8% din fonduri europene.

Comuna mai primeşte şi 2 milioane lei pentru asistenţă socială.

În 2025, în Smeeni, suma alocată prin bugetul naţional către primărie depăşeşte 14.000 de lei, în medie, pentru fiecare locuitor. Ambele comune sunt conduse de primari PSD.

Întrebarea este simplă: cine crede că acest model mai poate continua?

De unde pot veni atât de mulţi bani, atât de rapid, de la bugetul naţional, pentru a:

- dezvolta toate comunele în doar doi ani,

- plăti asistenţă socială la nivel dublu faţă de impozitele colectate,

- tripla bugetele de investiţii într-un interval atât de scurt,

- susţine un aparat administrativ care consumă de 3–4 ori mai mult decât încasează din venituri proprii?

De unde?

Date prin https://transparenta.eu