Analiză ADEPT: Influenţa Rusiei şi coruperea electorală – factori de destabilizare a Găgăuziei
Republica Moldova s-a afirmat, de-a lungul independenţei sale, ca o democraţie electorală, în care cetăţenii statului îşi aleg conducerea de vârf a ţării şi organele administraţiei regionale şi locale, în cadrul unui proces electoral multipartid, competitiv, relativ liber şi corect. Această caracteristică este, în opinia experţilor Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, atestată de rapoartele misiunilor internaţionale şi naţionale de monitorizare a alegerilor de toate nivelurile.
Totuşi, menţionează experţii, adesea acest proces este supus unor şocuri din cauza imixtiunii străine, cu utilizarea unor mecanisme elaborate, implicând coruperea politică şi electorală.
Încercând să ilustreze evoluţia imixtiunii străine şi efectele acesteia asupra coruperii elitelor politice de diferite niveluri şi a alegătorilor, experţii ADEPT şi-au propus să analizeze cel mai recent caz de acest fel, şi anume „luarea sub control, în 2023, de către un grup criminal, a unei regiuni cu statut juridic special din Republica Moldova – Unitatea Teritorială Autonomă a Găgăuziei (UTAG)”.
Analiza cazului menţionat este edificatoare, fiindcă instrumentarul de corupere electorală utilizat în UTA Găgăuzia s-a încercat a fi extins la scară naţională, fiind aplicat şi în alegerile prezidenţiale din 2024 şi la cele parlamentare din 2025, se mai arată în analiza ADEPT.
„Autorităţile Republicii Moldova, prin intermediul unor măsuri de ordin legislativ, administrativ şi organizatoric, au reuşit să minimalizeze efectele imixtiunii străine şi coruperii electorale la recentele alegeri prezidenţiale şi parlamentare, însă efectele coruperii în masă a votanţilor la alegerile guvernatorului UTAG, din aprilie – mai 2023, rămân încă nedepăşite.
În consecinţă, UTAG se confruntă cu o criză instituţională profundă, fiind incapabilă, pentru o perioadă destul de îndelungată, să organizeze şi să desfăşoare alegerile ordinare ale Adunării Populare a Găgăuziei (APG), care ar contribui la curăţarea administraţiei regionale de elemente corupte.
De fapt, eliminarea corupţiei la nivel regional în UTAG a fost începută de organele de ocrotire a normelor de drept şi ale justiţiei, care au investigat crimele comise de liderii regionali – guvernatorul şi preşedintele APG, condamnaţi de primele instanţe judecătoreşti pentru infracţiuni de corupţie şi finanţare ilegală a unui partid politic, declarat neconstituţional. Totuşi, revenirea la normalitate în UTAG este imposibilă fără realegerea guvernatorului şi a APG, într-un proces electoral liber şi corect, cu respectarea normelor cadrului legal naţional şi regional”, se arată în analiza ADEPT.
Potrivit ADEPT, criza instituţională din UTAG a condus la îngheţarea raporturilor normale dintre puterea regională din UTAG şi cea centrală de la Chişinău, riscând să se transforme treptat într-o criză politică.
Creşterea continuă a tensiunilor dintre puterea regională şi cea centrală are un impact asupra dezbinării societăţii şi polarizării acesteia pe criterii etno-politice.
În circumstanţele menţionate, sarcina autorităţilor Republicii Moldova este găsirea soluţiilor necesare pentru depăşirea crizei instituţionale din UTAG prin eliminarea consecinţelor coruperii politice şi electorale şi asigurarea rezilienţei societale, aplicând principiile statului de drept în eliminarea imixtiunii străine şi eradicarea corupţiei politice şi electorale.
„Ar fi incorect să se creadă că această analiză tinde să inoculeze ideea precum că doar imixtiunea străină generează corupţie politică şi electorală în Republica Moldova. Din păcate, corupţia politică şi electorală are destule resorturi interne, problema e că imixtiunea externă, care generează corupţie, atentează la securitatea statului şi ţinteşte scopul strategic al ţării – integrarea europeană”, se mai arată în analiză.
Tensiunile dintre puterea regională din UTAG şi cea centrală de la Chişinău îşi au rădăcinile în perioada disoluţiei URSS, însoţită de declararea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Procesele de integrare regională de după disoluţia URSS au alimentat constant noi faze de tensiuni, contrapunând integrarea europeană, promovată de autorităţile centrale, preferinţelor pentru integrarea eurasiatică, susţinută de elitele UTAG.
„În perioada sovietică, populaţia din Găgăuzia, asemenea celorlalte comunităţi etnice din URSS, a fost supusă unui proces sistematic de rusificare, limba rusă devenind principalul instrument de comunicare publică, educaţională şi administrativă.
La momentul destrămării URSS, nu mai existau premise instituţionale şi educaţionale solide pentru dezvoltarea limbii găgăuze, în timp ce limba română era percepută cu reticenţă, ceea ce a consolidat dependenţa regiunii de spaţiul lingvistic rusesc”, au remarcat experţii ADEPT.
