Ambasadorul Rusiei: Doar istoricii pot discuta despre chestiunea Tezaurului, Consiliul Europei - nu

Oleg Malghinov, ambasadorul Rusiei, a declarat duminică, referitor la chestiunea istorică a Tezaurului, că aceasta nu este atât de simplă pe cât pare. Diplomatul a mai precizat că nu există o persoană care poate certifica faptul că acesta mai există şi că politizarea problemei în România duce doar discuţii inutile.

"Această chestiune este o chestiune istorică şi nu este atât de simplă pe cât pare. Recunoaşterea importanţei discutării acestei chestiuni a stat la baza înfiinţării în anul 2003 a unei comisii speciale de istorici, care să dezbată acest subiect. Cel mai important aspect aici este legat de alegerea formatului corect. Chestiunile istorice sunt foarte complexe (...) Nu cred că există o persoană importantă, care să poată să spună dacă tezaurul există sau nu. Am citit declaraţia ministrului de Externe, care specifică faptul că tezaurul există”, a declarat Malghinov într-un interviu difuzat duminică, la PRO TV.

Ambasadorul a subliniat că nu reprezintă un format corespunzător Consiliul Europei, unde s-a adoptat o rezoluţie care recomandă Moscovei continuarea dialogului cu România privind Tezaurul.

„Am văzut încercarea deputaţilor români de a include o prevedere în acest sens în rezoluţia Consiliului Europei. Dar Consiliul Europei nu reprezintă formatul corespunzător. Când începe politizarea, încep discuţii inutile. Aceste chestiuni s-au discutat în anul 2003. Istoricii sunt cei care trebuie să se aşeze la aceeaşi masă, să discute această chestiune", a precizat Malghinov.

Potrivit părerii diplomatului, următoarea întâlnire a Comisiei mixte de istorici care analizează şi problema Tezaurului a fost fixată pentru martie 2013, la Bucureşti, însă politizarea blochează şi discuţiile în acest cadru.

În mod insistent, ambasadorul rus a afirmat că discuţiile pe această temă trebuiesc purtate doar la nivelul Comisiei de istorici.

"Fiind istorici de profesie, vor avea cu ei probabil anumite documente şi vor discuta probabil pe marginea acestor documente. Este o chestiune care trebuie soluţionată la nivel de profesionişti. Nu pot fi rezolvate la nivel de menaj chestiuni cu o anumită vechime" , a mai declarat Oleg Malghinov.

Ministrul de Externe: Tezaurul României de la Moscova trebuie să revină în ţară

Ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, a precizat vineri, la conferinţa ”Supravieţuire prin diplomaţie”, că tezaurul României aflat la Moscova trebuie să revină în ţară. Ministrul a afirmat că s-au întreprins acţiuni în această direcţie, în ciuda unor episoade care au complicat dialogul relaţiilor dintre cele două state.

Titus Corlăţean a punctat că, în tinereţe, când lucra la Ministerul Afacerilor Externe, a fost unul dintre cei care au gestionat dosarul tezaurului României de la Moscova.

Ministrul de Externe subliniază că acest subiect este foarte bine cunoscut de diplomaţii şi de ambasadorii români fiind ”un lucru care nu are cum să dispară din gena diplomatică românească”, iar ”dorinţa legitimă ca tezaurul României de la Moscova să revină în România s-a transferat de la o generaţie la alta a diplomaţilor români”.

”O spun foarte clar, public: Tezaurul României trebuie să revină în România şi este o datorie de onoare a noastră, a celor cu experienţă, a celor mai tineri de a folosi toate pârghiile, inteligent, pentru a putea avansa şi a putea promova”, a declarat Titus Corlăţean la conferinţa ”Supravieţuire prin diplomaţie”, care marchează aniversarea a 150 de ani de diplomaţie românească.

Şeful diplomaţiei a făcut referire şi la întâlnirea co-secretarilor Comisiei româno-ruse, prilej cu care ”am avut satisfacţia să primim răspuns la demersurile pe care le-am făcut”.

La data de 2 octombrie 2012, plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a adoptat Raportul privind îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse faţă de Consiliul Europei, care cuprinde şi un amendament al parlamentarilor români privind continuarea negocierilor bilaterale ”în vederea identificării unei soluţii viabile menite să conducă la returnarea, prin negociere directă, a bunurilor culturale şi a altor proprietăţi către ţările vizate, inclusiv a Tezaurului României, temporar transferat la Moscova, în timpul Primului Război Mondial”.

Această chestiune este o chestiune istorică şi nu este atât de simplă pe cât pare. Recunoaşterea importanţei discutării acestei chestiuni a stat la baza înfiinţării în anul 2003 a unei comisii speciale de istorici, care să dezbată acest subiect. Cel mai important aspect aici este legat de alegerea formatului corect. Chestiunile istorice sunt foarte complexe (...) Nu cred că există o persoană importantă, care să poată să spună dacă tezaurul există sau nu. Am citit declaraţia ministrului de Extern

Problema recuperării tezaurului României de la ruşi, discutată în 2013

Problema recuperării tezaurului României care a fost predat ruşilor, în timpul celui de al doilea război mondial, a rămas pe agenda oficialilor români şi urmează să fie discutată şi în 2013. Aşa s-a stabilit în octombrie, la reuniunea de la Moscova a copreşedinţilor Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale. Ei au decis elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat la următoarea reuniune care va avea loc în luna martie 2013.

"La data de 24 octombrie 2012, a avut loc la Moscova întâlnirea copreşedinţilor Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României. Cu ocazia acestei reuniuni, s-a făcut o evaluare a activităţilor desfăşurate în cadrul Comisiei Comune, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni. De asemenea, s-a convenit, preliminar, ca următoarea întâlnire a Comisiei Comune să aibă loc în România în luna martie 2013", se arată într-un comunicat al Ministerul Afacerilor Externe.

Istoria tezaurului

Tezaurul României a fost trimis în Rusia în timpul primului război mondial. Este vorba despre obiecte de patrimoniu şi 91,2 tone de aur, evaluate în prezent la 3,2 miliarde de euro, sub formă de monede de aur şi lingouri. Bunurile de valoare ale României au fost transportate în Rusia pentru a fi protejate de germani care ocupaseră o parte din România şi puteau intra şi în posesia tezaurului.

După Revoluţia bolşevică din 1917, noua putere din Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat restituirea integrală a acestuia. Nici în anii următori ruşii nu au mai fost de acord să înapoieze României tot ce au primit.

Autorităţile române au mai încercat, în câteva rânduri, să negocieze restituirea tezaurului, dar fără succes. Guvernatorii BNR s-au angajat să nu renunţe la misiunea recuperării tezaurului, după cum a precizat Mugur Isărescu.

Misiunea BNR

"După ce am fost numit guvernator şi am vizitat Tezaurul, fostul guvernator a intrat în birou, a încuiat uşa, ceea ce m-a şi speriat puţin, a deschis seiful personal şi a scos un dosar mai învechit. Era dosarul Tezaurului. În 1922 s-a întocmit acest dosar cu documentele originale, acordul dintre Guvernul nostru şi cel ţarist. Vreau să vă spun că, din 1922, se predă din mână în mână de la guvernator la guvernatorul următor, fiind un jurământ că BNR nu va renunţa niciodată la Tezaur", a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Din tezaurul trimis la ruşi făcea parte şi cel al BNR, precum şi bunuri care aparţineau unor bănci româneşti private, societăţi comerciale, persoane particulare, colecţii de artă, bijuterii şi arhive.

O parte din bunuri au fost restituite, în trei tranşe, în anii 1935, 1956 şi 2008, însă cea mai mare parte a tezaurului a rămas în Rusia, conform wikipedia.ro. Românii au încercat şi după Revoluţia din 1989 să recupereze tezaurul, iar ambasadorul Traian Chebeleu a fost trimis la Moscova, an 1994, pentru a solicita găsirea unei soluţii de rezolvare a problemei Tezaurului României. Noua conducere a Rusiei a răspuns, la acea vreme, că „pentru Rusia, aşa zisa problemă a Tezaurului românesc depozitat la Moscova nu mai există”.