Aliaţii Ucrainei semnează o declaraţie privind desfăşurarea de trupe după un armistiţiu cu Rusia

Aliaţii occidentali ai Ucrainei au convenit marţi asupra unor garanţii-cheie de securitate pentru Kiev, inclusiv un mecanism de monitorizare condus de SUA şi o forţă multinaţională europeană care ar urma să fie desfăşurată după un armistiţiu în războiul Rusiei împotriva vecinului său, relatează France24.

În urma celei mai ample reuniuni de până acum a aşa-numitei Coaliţii a Voluntarilor, desfăşurată la Paris, atât liderii europeni, cât şi emisarii americani au salutat progresele realizate, care au mascat tensiunile din ultimele zile legate de politica externă americană mai asertivă în emisfera vestică sub Donald Trump.

Însă garanţiile de securitate pentru Ucraina ar urma să intre în vigoare doar după ce va fi convenit un armistiţiu care să pună capăt războiului de aproape patru ani declanşat de invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 împotriva vecinului său. Intenţiile liderului rus Vladimir Putin rămân neclare.

Garanţiile „robuste” ar presupune ca Statele Unite să conducă un mecanism de monitorizare a armistiţiului, cu participare europeană, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron după reuniunea la care au participat reprezentanţi din 35 de ţări, inclusiv 27 de şefi de stat sau de guvern.

Macron, premierul britanic Keir Starmer şi liderul ucrainean Volodimir Zelenski au semnat o declaraţie de intenţie care prevede ca Marea Britanie, Franţa şi alţi aliaţi europeni să desfăşoare trupe pe teritoriul Ucrainei după un armistiţiu.

Aliaţii au convenit, de asemenea, să înfiinţeze la Paris o celulă de coordonare SUA–Ucraina–Coaliţie.

Însă o promisiune ca Washingtonul să se angajeze să ofere „sprijin” forţei multinaţionale conduse de Europa „în cazul unui nou atac” al Rusiei, prezentă în proiectul de declaraţie, nu a fost inclusă în comunicatul publicat marţi seara.

Macron a spus că Parisul ar putea desfăşura „câteva mii” de militari francezi în Ucraina după război.

El a adăugat că măsurile reprezintă „garanţii de securitate robuste pentru o pace solidă şi durabilă”, salutând o „convergenţă operaţională” între aliaţi, inclusiv Statele Unite.

Garanţiile de securitate sunt „cheia pentru a ne asigura că un acord de pace nu poate însemna niciodată o capitulare a Ucrainei şi că un acord de pace nu poate însemna niciodată o nouă ameninţare la adresa Ucrainei” din partea Rusiei, a spus Macron.

Pe fondul tensiunilor dintre Europa şi SUA privind Groenlanda şi Venezuela, emisarul american Steve Witkoff, prezent la discuţiile de la Paris, a declarat că s-au înregistrat „multe progrese”.

Aliaţii au „finalizat în mare parte” acordul asupra garanţiilor de securitate pentru Ucraina „astfel încât poporul Ucrainei să ştie că, atunci când acest conflict se va încheia, se va încheia definitiv”, a spus Witkoff, avându-l alături pe ginerele preşedintelui Trump, Jared Kushner.

El a afirmat că „opţiunile teritoriale” vor fi „cea mai critică problemă” şi că „sperăm că vom putea ajunge la anumite compromisuri în această privinţă”.

Trump consideră că „acest măcel trebuie să se oprească”, a adăugat Witkoff.

Kushner a adăugat: „Acest lucru nu înseamnă că vom face pace, dar pacea nu ar fi posibilă fără progresele care au fost realizate aici astăzi.”

Zelenski şi-a exprimat satisfacţia faţă de rezultat.

„Acestea nu sunt doar cuvinte. Există un conţinut concret: o declaraţie comună a tuturor ţărilor din coaliţie şi o declaraţie trilaterală a Franţei, Marii Britanii şi Ucrainei”, a spus Zelenski.

Reluând comentariile lui Witkoff, Zelenski a adăugat că cea mai importantă problemă care mai trebuie rezolvată este „chestiunea teritorială”, referindu-se la cererile Rusiei ca Ucraina să renunţe la regiunea sa estică Donbas.

Rusia, care ocupă aproximativ 20% din Ucraina, s-a opus în mod repetat oricărei prezenţe NATO pe teren în Ucraina pentru a monitoriza încetarea ostilităţilor.

Starmer a declarat, la rândul său, că după un armistiţiu Marea Britanie şi Franţa vor înfiinţa „centre militare” în întreaga Ucraina şi vor „construi facilităţi protejate pentru arme şi echipamente militare, pentru a sprijini nevoile defensive ale Ucrainei”.

Dar el a avertizat: „Putem ajunge la un acord de pace doar dacă Putin este dispus să facă compromisuri. Şi, prin urmare, trebuie să fim sinceri: în ciuda tuturor declaraţiilor Rusiei, Putin nu arată că este pregătit pentru pace. În ultimele săptămâni am văzut contrariul.”

„Acest lucru nu face decât să ne întărească hotărârea”, a adăugat el.

Nu a existat nicio diminuare recentă a luptelor în ceea ce este cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Cancelarul german Friedrich Merz, a cărui ţară a fost reticentă în a contribui cu trupe la o forţă multinaţională, a spus că forţele germane ar putea participa la monitorizarea unui armistiţiu, dar fiind staţionate într-o ţară vecină.

„Cu siguranţă va trebui să facem compromisuri”, a spus el la Paris, adăugând că „nu vom obţine soluţii diplomatice de manual”.

Capturarea de către forţele americane a preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro, aliat al lui Putin, precum şi afirmaţiile lui Trump potrivit cărora teritoriul autonom danez Groenlanda ar trebui să devină parte a SUA au neliniştit unele ţări europene înaintea reuniunii.

Macron a declarat pentru televiziunea franceză: „Nu îmi pot imagina un scenariu în care Statele Unite ale Americii să fie puse în situaţia de a încălca suveranitatea daneză.”