Alertă în India, unde a apărut un focar mortal de virus Nipah. Ce este şi care sunt simptomele

India acţionează rapid pentru a limita un focar de virus Nipah în statul estic Bengalul de Vest, după confirmarea a cinci cazuri, inclusiv medici şi asistente care au fost infectaţi.

Potrivit relatărilor din presa locală, citată de The Independent, aproape 100 de persoane au fost rugate să intre în carantină la domiciliu, iar pacienţii infectaţi erau trataţi în spitale din şi din jurul capitalei Kolkata, unul dintre pacienţi aflându-se în stare critică.

Nipah este un virus mortal, fără vaccin sau tratament curativ, şi este considerat un agent patogen cu risc ridicat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Experţii spun că infecţiile la om sunt rare şi apar, de obicei, atunci când virusul trece de la lilieci la oameni, adesea prin fructe contaminate.

Iată tot ce trebuie să ştiţi despre acest virus:

Infecţia cu virusul Nipah (NiV): care sunt simptomele?

Infecţia cu virusul Nipah (NiV) debutează cel mai adesea cu simptome nespecifice, ceea ce face dificilă depistarea timpurie.

Potrivit Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), perioada de incubaţie este, în general, considerată a fi cuprinsă între 4 şi 21 de zile, deşi în cazuri rare, în timpul unor focare anterioare, au fost raportate intervale mai lungi între expunere şi apariţia bolii.

Pacienţii dezvoltă, de obicei, o boală bruscă de tip gripal, marcată de febră, dureri de cap, dureri musculare şi oboseală. În unele cazuri apar şi simptome respiratorii, precum tusea, dificultăţile de respiraţie sau pneumonia, deşi momentul apariţiei şi severitatea acestora pot varia considerabil.

Cea mai gravă şi definitorie complicaţie a infecţiei cu Nipah este inflamaţia creierului, cunoscută sub numele de encefalită. Simptomele neurologice, inclusiv confuzia, alterarea stării de conştienţă, convulsiile sau coma, apar de obicei la câteva zile sau săptămâni după debutul iniţial al bolii.

Unii pacienţi pot dezvolta şi meningită.

Cât de mortal este virusul Nipah?

Virusul Nipah este asociat cu o rată ridicată de mortalitate, nivelurile de deces fiind raportate între 40% şi 75%, în funcţie de focar şi de tulpina virală implicată.

Supravieţuitorii pot prezenta efecte neurologice pe termen lung, precum convulsii persistente sau modificări de personalitate, potrivit unei actualizări a UK Health Security Agency.

În cazuri rare, s-a raportat reapariţia encefalitei la luni sau chiar ani după infecţia iniţială, fie din cauza unei recăderi, fie a reactivării virusului.

Cum se răspândeşte virusul Nipah?

Virusul Nipah este un agent patogen zoonotic care poate fi transmis de la animale la oameni şi de la om la om, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Principalii purtători naturali sunt liliecii frugivori (speciile Pteropus); oamenii se pot infecta prin contact direct cu lilieci sau alte animale infectate ori prin consumul de alimente contaminate cu salivă, urină sau fecale de liliac.

Transmiterea de la om la om a fost, de asemenea, raportată, în special prin contact apropiat cu fluidele corporale ale unei persoane infectate.

Unde a fost identificat pentru prima dată virusul Nipah?

Virusul Nipah (NiV) a fost identificat pentru prima dată în 1999, după un focar de encefalită şi boli respiratorii în rândul fermierilor care creşteau porci şi al altor persoane care au avut contact apropiat cu porci infectaţi în Malaezia şi Singapore. Episodul a dus la recunoaşterea NiV ca un agent patogen zoonotic grav, capabil să treacă de la animale la oameni.

De atunci, focare repetate au fost înregistrate în Asia de Sud. Părţi din nord-estul Indiei şi mai multe districte din Bangladesh au raportat cazuri, Bangladeshul confruntându-se cu focare aproape în fiecare an din 2001.

În sudul Indiei, statul Kerala a raportat primul său focar de Nipah în 2018, urmat de cazuri sporadice în anii următori.

Dincolo de Asia de Sud, infecţii au fost raportate şi în Filipine, investigaţiile sugerând că acestea au fost cauzate de virusul Nipah sau de o tulpină înrudită, de tip Nipah.

Studiile ştiinţifice au identificat liliecii frugivori drept rezervorul natural al virusului. Virusul Nipah a fost izolat din urina liliecilor în Malaezia, iar anticorpi au fost detectaţi la cel puţin 23 de specii de lilieci din Asia, precum şi din părţi ale Africii, inclusiv Ghana şi Madagascar.

În pofida acestui rezervor animal larg, focarele confirmate la om au fost până acum limitate la Asia de Sud şi de Sud-Est, apărând de obicei în medii rurale sau semi-rurale, unde contactul dintre oameni, lilieci şi animale domestice este mai probabil, afirmă OMS.

„Transmiterea de la om la om a virusului Nipah a fost raportată şi în rândul membrilor de familie şi al îngrijitorilor pacienţilor infectaţi”, potrivit OMS.

Există vreun tratament?

În prezent, nu există un tratament ţintit dovedit pentru infecţia cu virusul Nipah (NiV) şi niciun vaccin aprobat pentru prevenirea acesteia.

Îngrijirea pacienţilor rămâne în mare parte una de susţinere, concentrată pe gestionarea simptomelor şi a complicaţiilor pe măsură ce apar.

Virusul este inclus de OMS pe lista agenţilor patogeni prioritari în cadrul Planului său de cercetare şi dezvoltare, care identifică ameninţările epidemice ce necesită cercetare urgentă.

Reducerea riscului de infecţie cu Nipah

În lipsa unui vaccin, prevenirea infecţiei cu virusul Nipah se bazează pe conştientizare şi pe măsuri simple de protecţie, recomandă agenţiile globale de sănătate. Sfaturile de sănătate publică se concentrează pe reducerea contactului cu virusul, fie că provine de la lilieci, animale sau persoane infectate.

Prevenirea transmiterii de la lilieci la oameni: Liliecii sunt principalii purtători ai virusului Nipah. Oamenii ar trebui să evite consumul de sevă crudă din inflorescenţe de curmal, sau de curmale crude, care ar fi putut fi contaminate de lilieci, recomandă ghidurile OMS.

Fierberea sevei proaspete de curmal şi spălarea sau decojirea temeinică a fructelor pot reduce riscul. Orice fruct care prezintă urme de muşcături de liliac ar trebui aruncat, avertizează agenţia.

Prevenirea transmiterii de la animale la oameni: Persoanele care manipulează animale bolnave, ţesuturile acestora sau participă la sacrificare ar trebui să poarte mănuşi şi îmbrăcăminte de protecţie. Contactul cu porcii infectaţi ar trebui redus la minimum, iar fermele de porci din zonele cu lilieci frugivori ar trebui să ia măsuri pentru a proteja de lilieci hrana şi adăposturile.

Prevenirea transmiterii de la om la om: Evitaţi contactul apropiat, neprotejat, cu persoanele infectate cu Nipah. Spălarea regulată a mâinilor după îngrijirea sau vizitarea persoanelor bolnave este esenţială pentru a opri răspândirea virusului.

Virusul Nipah în cultura populară

Filmul din 2011 Contagion, care prezintă un virus global cu răspândire rapidă, a fost parţial inspirat de agenţi patogeni reali precum virusul Nipah, un virus transmis de lilieci identificat pentru prima dată în Malaezia în 1999, potrivit site-ului organizaţiei globale non-profit din domeniul sănătăţii PATH.

Nipah provoacă boli respiratorii severe şi inflamaţia creierului (encefalită) şi se poate transmite de la animale la oameni, prin alimente contaminate sau prin persoane infectate.

Rata ridicată de mortalitate, potenţialul de focare şi lipsa unui vaccin l-au transformat într-un model al modului în care un virus zoonotic ar putea declanşa o pandemie, element pe care realizatorii l-au folosit pentru a contura criza globală realistă din Contagion, notează PATH.