"Afară cu străinii din ţară!" - Cunoscut economist explică ce se ascunde în spatele retoricii "suveraniştilor"
După ce România a ajuns la 60% din PIB datorie publică, profesorul de economie Cristian Păun a opinat că s-a depăşit o bornă importantă pe care o vom da greu înapoi.
"Asta înseamnă să avem un deficit care creşte într-un ritm mai scăzut decât creşte PIB. Sau, altfel spus, PIB să nu mai crească cam un deceniu aproape exclusiv prin deficit bugetar. Borna este importantă pentru că ea arată gradul de îndatorare raportat la valoarea pe care o adaugă anual economia României. Atenţie, nu raportat la averea naţiunii (activele sale), ci la valoarea pe care o adaugă aceste active. De aia nu este relevant să compari gradul de îndatorare al Italiei sau Franţei cu cel al României, să spui că este mai bine la noi decât la ei. Italia are în spate active care nu se văd în PIB care adaugă anual valoare mult peste cea adăugată de activele din România", a declarat Cristian Păun.
Potrivit economistului, diferenţa de competitivitate, rating şi complexitate economică face ca pericolul să fie mai mare pentru România cu grad de îndatorare în PIB mult mai mic.
"Este suficient să ne uităm la chiriile generate de imobiliare, în marile oraşe. De 3-4 ori mai multă valoare în Roma sau Paris (chiar de 5 ori la Paris). Asta înseamnă că Italia şi Franţa se pot împrumuta ca procent din valoarea adăugată de 3-4 ori mai mult că noi. Şi că noi avem probleme mari chiar şi cu 60% din PIB datorie publică", a precizat Cristian Păun.
Profesorul a explicat cum reducem din nou acest procent:
- Menţinând corecţia de deficit pe o pantă descendentă vreo câţiva ani, cel puţin, prin scăderea cheltuielilor, îngheţarea fiscalităţii (eventual eliminarea urgentă a tuturor aberaţiilor fiscale stresante şi inutile gen IMCA şi taxa pe stâlp), colectare mai bună a taxelor existente.
- Înlocuind finanţarea prin datorie publică a companiilor de stat cu privatizarea lor. Cu capital privat (local sau străin);
- Crescând sănătos PIB, nu prin cheltuieli guvernamentale (inclusiv cele mascate în "investiţii") ci prin investiţii private (locale şi străine) şi prin exporturi. Ele vor presa natural pe importuri, corectând şi celălalt deficit geamăn - deficitul comercial.
"Trebuie să revenim la motorul principal de dezvoltare care ne-a adus astăzi unde suntem: investiţiile străine. Investiţiile străine în PIB erau în 2019 de 3,8%. Acum sunt la un minim istoric de doar 1,9%. În picaj evident din 2021 încoace. Am pierdut bătălia de ceva ani în acest domeniu. Recesiunea vine şi de aici. Este clar că nu mai suntem interesanţi pentru capitalul străin, ne evită, preferă pe cei din jurul nostru, pe alţii. Iar noi nu avem de niciunele. Nu poţi avea un PIB care se formează mai degrabă prin deficit bugetar (9%) şi foarte puţin prin investiţii private străine (1%). Asta înseamnă clar consum fără producţie în spate. Înseamnă importuri fără exporturi în spate. Aceste procente trebuie să se inverseze urgent", a argumentat Cristian Păun.
Din perspectiva economistului, doar capitalul străin poate creşte rapid şi sănătos PIB-ul pentru o ţară ca a noastră. Prezenţa capitalului străin este esenţială şi pentru succesul reformelor.
"Personalul eliberat de reforme trebuie să găsească loc de muncă uşor în privat. O pot face doar cu investitori serioşi şi consistenţi. Ei nu pot veni decât din afară, mai puţin din interior. Nu întâmplător suveraniştii atacă sistematic acest factor esenţial de dezvoltare pentru România. Mesajele lor anticapitalism şi antiglobalizare sunt turate la maxim. Suntem sclavi, suntem colonie, sunteţi exploataţi, la mâna intereselor străine. Afară cu străinii din ţară! Agenda lor este clară pentru oricine mai înţelege puţină economie. Cu un popor sărăcit, needucat, fără opţiuni prea multe, străluceşti şi prosperi ca politician. Ca stăpân de sclavi! Din ăla bun. Local. Neaoş. Baron! Afară cu străinii din ţară! Ne încurcă lucrurile pe aici... Oare?", a conchis Cristian Păun.
