Administraţia Trump urmăreşte un "mare acord" cu Bielorusia în paralel cu eforturile de pace din Ucraina

Într-o mişcare de culise neaşteptată, un diplomat american de rang înalt a avut o întâlnire cu preşedintele bielorus Alexandr Lukaşenko, a raportat sâmbătă New York Times, descriind-o ca fiind foarte „sub radar” şi ca parte a eforturilor de lungă durată de a îndepărta Bielorusia de Moscova, scrie Telegraph.

Întâlnirea a avut loc miercuri, implicându-l pe asistentul adjunct al secretarului de stat Christopher W. Smith să se întâlnească cu preşedintele Lukaşenko în capitala Minsk, pentru a lansa potenţiale relaţii bilaterale îmbunătăţite, de asemenea, în contextul în care administraţia Trump încearcă să urmărească rapid un acord de pace în Ucraina cu preşedintele Putin.

A fost prima astfel de întâlnire cu un oficial de top al Departamentului de Stat care călătoreşte la Minsk în ultimii cinci ani, a notat ziarul.

Smith a descris eforturile de a încheia un „mare acord” în speranţa de a obţine returnarea unui cetăţean american încarcerat, şi se pare că a început cu un oarecare succes, notează Telegraph:

După discuţiile cu Lukaşenko, Christopher W. Smith, adjunct al asistentului secretarului de stat, şi alţi doi oficiali americani s-au îndreptat spre un sat din apropierea graniţei cu Lituania. Acolo, prin amabilitatea KGB-ului bielorus, trei persoane care fuseseră încarcerate - un american şi doi deţinuţi politic bieloruşi - aşteptau să fie ridicaţi.

La lăsarea întunericului, americanii şi deţinuţii eliberaţi au traversat graniţa spre Vilnius, capitala Lituaniei.Vorbind miercuri seara în faţa Ambasadei SUA din Lituania, Smith a salutat finalizarea cu succes a ceea ce a numit „o operaţiune specială”, descriind eliberarea deţinuţilor drept „o victorie uriaşă şi un răspuns la agenda de pace prin forţă a preşedintelui Trump”.

Jurnalistul Andrei Kuzneciuk şi activista Alena Mauşuk au fost eliberaţi, iar cetăţeanul american nu a fost identificat în acest moment.

„Marele acord” ar urmări returnarea mai multor deţinuţi politic, iar în schimb Washingtonul ar putea relaxa sancţiunile de lungă durată asupra Bielorusiei, în special asupra băncilor bieloruse şi asupra principalului produs de export al ţării - potasa (utilizată în îngrăşăminte).

Washingtonul şi-a închis ambasada pentru prima dată ca răspuns la rolul Bielorusiei în găzduirea trupelor ruse şi a activelor militare în timpul invaziei Ucrainei vecine din februarie 2022.

Bielorusia s-a confruntat cu o izolare crescândă din partea Washingtonului şi a Occidentului, în special în perioada administraţiei Bush, când a fost declarată de SUA drept „ultima dictatură adevărată rămasă în inima Europei”.

În luna ianuarie a acestui an, Lukaşenko şi-a prelungit mandatul de 31 de ani cu încă un mandat de 5 ani, câştigat în urma unor alegeri falsificate grosolan, pe care opoziţia în exil şi susţinătorii săi occidentali le-au calificat drept un vot „simulat”.

Ruptura finală cu Occidentul a survenit când autorităţile bieloruse au transmis o alertă cu bombă la bordul unui avion occidental, pentru a-l forţa să aterizeze - în vederea arestării unui opozant al regimului de la Kiev, care se afla în avion.

În ceea ce priveşte aceste noi eforturi diplomatice ale SUA, este probabil că Kremlinul a trebuit să îşi dea binecuvântarea, deoarece Rusia şi Bielorusia formează de mult timp o „Uniune economică” bazată pe legături economice, comerciale şi militare strânse. Putin şi Lukaşenko s-au vizitat reciproc de mai multe ori în timpul războiului din Ucraina, iar Bielorusia găzduieşte pe teritoriul său chiar şi bombe nucleare tactice ruseşti, supravegheate de ofiţeri militari ruşi.