9 mai - Ziua Europei. Semnificaţii pentru români

Acum 66 de ani, la cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, ministrul de Externe francez, Robert Schumann, a iniţiat Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, primul pas spre Uniunea Europeană. Este motivul principal pentru care celebrăm astăzi, 9 Mai, Ziua Europei.

Dar în România, vreme de multe decenii, la fel ca în URSS şi în toate ţările din Est, la 9 Mai s-a sărbătorit Ziua Victoriei împotriva lui Hitler. Ţările occidentale marcau Victoria în Europa pe 8 mai. Motivul? Germania a fost forţată să-şi semneze capitularea de două ori. O dată în faţa Aliaţilor, la Reims, şi a doua oară în faţa generalului sovietic Jukov, la Berlin. Un episod care a prefigurat împărţirea Europei din primul moment al păcii.

Fricţiuni la împărţirea Europei

La 8 mai 1945, premierul britanic Winston Churchill îşi anunţa naţiunea că Germania capitulase cu o zi înainte la Reims, cartierul general al forţelor anglo-americane.

În timp ce Londra celebra sfârşitul războiului în Europa, Germania mai semna o dată capitularea. Stalin fusese extrem de nemulţumit că generalii germani evitaseră să capituleze în faţa mareşalului sovietic Jukov, cel care cucerise Berlinul. Anglo-americanii s-au grăbit să îi dea satisfacţie. Dar cum semnarea de la Berlin s-a făcut ca şi la Reims în toiul nopţii, diferenţa de fus orar a permis Moscovei să declare că Ziua Victoriei este 9 Mai şi nu 7, când semnareră iniţal Aliaţii, şi nici 8 Mai, când Churchill făcuse anunţul.

Aceste fricţiuni între învingători s-au amplificat în anii următori până la împărţirea Europei în două blocuri ostile. Victoria contra lui Hitler a avut efecte profund diferite asupra statelor afectate de război. Locuitorii ţărilor unde ajunseseră trupele anglo-americane, precum olandezii sau belgienii, aveau toate motivele de bucurie. Iar francezii avuseseră parte de sărbătoare cu multe luni înainte de capitularea Germaniei.

Astfel la 25 august 1944, după şase zile de lupte de stradă, francezii celebraseră eliberarea Parisului şi întoarcerea generalului Charles de Gaulle, trecut pe sub Arcul de Triumf în fruntea trupelor franceze.

Polonia, România şi alte state din Est, sub ocupaţie sovietică

Spre deosebire de Paris, Varşovia a avut o soartă cruntă.

Şi Franţa, şi Polonia au avut guverne în exil la Londra, iar în timpul ocupaţiei, rezistenţa poloneză, ca şi cea franceză, a fost bine organizată. Dar în Polonia, Stalin a înlocuit ocupaţia nazistă cu cea sovietică în cel mai brutal mod cu putinţă.

La 9 octombrie 1944, când la întâlnirea de la Moscova, Churchill a stabilit cu Stalin celebrul acord de procentaj, Marea Britanie mai spera încă să menţină în Polonia echilibrul între influenţa occidentală şi cea sovietică. Paritatea de 50 - 50 a fost însă o iluzie. O iluzie a fost şi ideea unei minime deschideri în România, unde procentele fuseseră de 90% pentru URSS şi 10% pentru Vest. Prin urmare, în momentul capitulării Germaniei pe 7-9 mai 1945, nici Polonia, nici România, nici alte ţări din Est nu puteau sărbători cu adevărat. Se aflau deja sub ocupaţie sovietică.

Românii şi-au eliberat singuri capitala

Spre deosebire de polonezi, românii îşi eliberaseră singuri capitala prin lovitura de la 23 august 1944, dar Moscova a impus în martie 1945 guvernul pro-sovietic Groza. Cu armata română luptând în Vest, fără sprijinul Aliaţilor şi cu soarta Ardealului incertă, regele Mihai nu avusese de ales.

Dar până şi diplomaţii occidentali de la Bucureşti erau şocaţi de nepăsarea cu care şefii lor acceptau sovietizarea României. Churchill îşi certa ambasadorul îngrijorat repetându-i că „noi, britanicii, avem interese de doar 10% în România şi nu suntem decât spectatori”.

De altfel, la prima paradă de 9 Mai, cea din 1945, unul dintre cele două batalioane care au defilat prin faţa regelui şi a Comisiei Aliate de Control, aparţinea NKVD. A doua zi, de 10 Mai, Ziua Naţională, bucureştenii îl ovaţionau pe rege. Dar zarurile erau deja aruncate.

Semnificaţii diferite în Est şi în Vest

9 Mai a devenit sărbătoare oficială în URSS în 1946, iar statele comuniste, inclusiv România, i-au urmat exemplul. Occidentalii au fost însă ezitanţi. Ţinând seama de capitularea Japoniei, Washingtonul şi Londra sărbătoresc victoria în august, respectiv în septembrie. Iar în Franţa numai insistenţele veteranilor de război au ţinut capitularea Berlinului pe lista sărbătorilor naţionale. De fapt, într-o Europa liberă, întărită economic de planul Marshall american, celebrarea înfrângerii Germaniei şi-a pierdut repede semnificaţia.

Pentru păstrarea păcii, la 9 mai 1950, ministrul de Externe francez, Robert Schuman a propus înfiinţarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, nucleul franco-german al viitoarei Uniuni Europene.

După dezmembrarea URSS în 1991 şi preocupată de sprijinul politic şi economic al Vestului, inclusiv al Germaniei, nici Moscova lui Boris Elţîn nu a mai acordat multă importanţă celebrării Victoriei din Marele Război pentru Apărarea Patriei. Politica lui Vladimir Putin - de refacere a visului imperial rusesc - este însă perfect ilustrată de grandoarea defilărilor care au loc de fiecare 9 Mai la Kremlin.

Manifestări organizate cu prilejul Zilei Europei în Bucureşti

* Programul comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu, aflat în vizită în România, în perioada 5 – 10 mai:

• ora 19:00 – participă, alături de premierul Dacian Cioloş, la recepţia dedicată Zilei Europei, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene – la Hotel Radisson Blu, Calea Victoriei nr. 63-81

* Centrul Europe Direct Bucureşti şi Institutul European din România organizează evenimentul „ÎmprEUnă în Europa - Unitatea şi diversitatea stilului de viaţă european” – ora 14:00, în Piaţa Universităţii, Regina Elisabeta nr. 7-9, esplanada cu statui, în faţa sediului IER

* Reprezentanţa Comisiei Europene în România, alături de 11 ambasade şi institute culturale reprezentând state membre ale Uniunii Europene, organizează sărbătorirea Zilei Europei, în cele mai importante staţii de metrou - evenimentul ”Metro Europe” - în intervalul orar 12:00 – 17:00. 11 staţii de metrou vor fi amenajate şi semnalizate cu însemne ale statelor membre UE, care vor derula acţiuni speciale (expoziţii, materiale informative privind cultura şi tradiţiile unor ţări europene, recitaluri muzicale, proiecţii de videoclipuri, spectacole de stradă şi tombole) pentru călători sau cei care vor dori să se afle într-o staţie de metrou, special pentru acest eveniment. Astfel, staţiile de metrou vor fi amenajate potrivit specificului fiecăreia dintre ţările de mai jos:
• Crângaşi - Austria; participă ambasadorul Austriei, Gerhard Reiweger – ora 12:00

• Piaţa Victoriei 2 - Lituania; participă ambasadorul Republicii Lituania, Arvydas Pocius – ora 12:30

• Eroilor-Operă - Finlanda; participă ambasadorul Finlandei, Paivi Pohjanheimo – ora 13:30

• Piaţa Romană - Germania; participă şeful adjunct al misiunii Ambasadei Germaniei, Achim Troster – ora 13:30

• Piaţa Unirii 1 - România; participă şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote – ora 13:45

• Piaţa Unirii 2 - Irlanda; participă ambasadorul Irlandei, Derek Feely – ora 13:45

• Titan - Slovenia; participă ambasadorul Sloveniei, Mihael Zupancic – ora 16:00

• Pipera - Olanda; participă reprezentanţi ai Ambasadei Olandei

• Piaţa Universităţii - Italia; participă reprezentanţi ai Ambasadei Italiei