21 de organizaţii cer Preşedintelui sesizarea Comisiei de la Veneţia în legătură cu CCR

21 de organizaţii civice şi neguvernamentale îi solicită Preşedintelui Iohannis sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru o opinie privind 3 decizii şi hotărâri ale CCR, precum şi înfiinţarea de urgenţă a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral.

De asemenea, ONG-urile îi cer lui Iohannis să exprime "imediat o poziţie categorică privind pericolul grav şi iminent pe care iniţiativele actualei majorităţi guvernamentale îl reprezintă la adresa independenţei justiţiei şi luptei anticorupţie."

Redăm apelul celor 21 de organizaţii, conform comunicatului de presă remis Epoch Times:

1. Vulnerabilităţi privind credibilitatea şi imparţialitatea Curţii Constituţionale a României apărute ca urmare a tendinţei recente în jurisprudenţa CCR spre excese şi spre suprapunerea atribuţiilor acesteia peste alte puteri din stat;
2. Neîndeplinirea promisiunilor partidelor politice şi ignorarea completă a solicitărilor societăţii civile cu privire la o reformă reală a legislaţiei electorale în sensul liberalizării competiţiei politice şi transparentizării finanţării partidelor politice;
3. Pericolul grav şi iminent în care se află independenţa justiţiei şi lupta anticorupţie ca urmare a unor recente iniţiative legislative guvernamentale şi parlamentare.

1. Sesizarea de către Preşedintele României a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia) pentru o opinie privind problemele de drept ridicate de:

1. Decizia nr. 396/06.06.2017, prin care CCR impune Parlamentului să legifereze un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu,
2. Hotărârea CCR 1/22.06.2017 privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente,
3. Decizia nr. 277/21.07.2017, care stabileşte un drept exclusiv al CCR de a se pronunţa direct asupra hotărârilor judecătoreşti supuse revizuirii în condiţiile art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă,

1. Înfiinţarea la nivelul Preşedinţiei a unei Comisii pentru redactarea unui Cod electoral care să pornească un amplu proces de consultare publică cu partidele politice şi societatea civilă pentru reforma legislaţiei electorale pentru aplicarea unor vechi deziderate ale societăţii civile, cum ar fi:

1. Revenirea la două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor;
2. Eliminarea pragului electoral la alegerile locale pentru o cât mai bună reprezentare a comunităţilor locale;
3. Scăderea numărului de semnături necesare partidelor şi independenţilor care doresc să candideze (la orice tip de alegeri);
4. Introducerea votului electronic la distanţă pentru toate tipurile de alegeri, începând cu alegerile pentru Parlamentul European din 2019;
5. Îmbunătăţirea prevederilor legale privind votul prin corespondenţă, care s-a dovedit un eşec la alegerile parlamentare din 2016;
6. Schimbarea modalităţii de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, astfel încât contribuţiile financiare (cotizaţii şi donaţii) să se facă exclusiv prin metode de plată electronică, iar intrările şi ieşirile de bani din conturile partidelor sau conturile de campanie să se publice în timp real, atât în timpul, cât şi în afara campaniilor electorale;
7. Legalizarea crowdfunding-ului pentru finanţarea campaniilor electorale.

1. Exprimarea unei poziţii publice categorice şi neechivoce privind pericolul grav la adresa independenţei justiţiei şi luptei anticorupţie, precum şi la poziţia României în Uniunea Europeană, pe care îl reprezintă:

1. Proiectul de lege anunţat la 23 august 2017 de către Ministrul Justiţiei, care introduce mai multe modificări în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească şi Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;
2. Iniţiativă legislativă parlamentară depusă de Preşedintele Senatului pentru modificarea Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicată, care modifică procedura de numire a procurorilor generali, adjuncţilor acestora şi procurorilor şefi de secţii din PÎCCJ, DNA şi DIICOT;
3. Alte propuneri legislative parlamentare de natură să impieteze asupra puterii judecătoreşti şi asupra actului de justiţie