"100 de lei din 2022 valorează azi 68 de lei" - Cum îşi bat joc statul şi clasa politică de antreprenorii din România

100 de lei din 2022 valorează azi 68 de lei. Economia României este în scădere? Da, este în scădere şi va mai fi, a tras un semnal de alarmă miercuri, într-o nouă analiză, Mihai Răzvan Moraru, care arată că inflaţia i-a mâncat unui antreprenor 32% din valoarea activelor şi a veniturilor, în doar 3 ani şi jumătate.

"Dar ne aflăm în această fază încă din 2023, din cauza a două probleme structurale. Bine, mulţi spuneau în 2024 că suntem doar pe plus, nu ne mai opreşte nimeni! Ştiţi care este ţara din UE cea mai expusă creşterii preţurilor la energie, ca număr de angajaţi în sectoare economice expuse riscului, luând în calcul puterea de cumpărare şi dinamica preţurilor? Noi! Nu vorbesc acum de consum — vorbesc de producţia internă, fie de produse, fie de servicii", a afirmat Mihai Răzvan Moraru.

Analistul a explicat că cele două mari probleme structurale sunt:

- costul prea mare al energiei - primul şi al doilea grafic

- dobânda prea mare pentru creditarea activităţii - al treilea grafic

- iar la acestea începe să se adauge şi a treia: statul care plafonează cu bucurie când are chef, în interes electoral

"Astăzi, România are cel mai mare preţ al energiei electrice din regiune, după Ungaria. Polonia este cu mult sub noi, Bulgaria la mică distanţă. Spania, Franţa sau Germania au un cost al energiei cuprins între 50% şi 68% din costul din România.

În prima parte a anului 2025, România înregistra a şaptea cea mai mare creştere a preţului la energie din UE pentru antreprenori, în timp ce în Polonia, Franţa şi Germania preţul era în scădere. La consumatorii casnici, preţul calculat la puterea de cumpărare ne clasa pe locul 5 în UE (tot în 2025 ) cu aproximativ 15% peste media europeană.

Dobânda din România este cea mai mare din UE. Dacă în zona euro este de 2,15%, în România este de 6,5%, în timp ce în Polonia este 3,75%, în Moldova 5%, în Cehia 3,5%, în Bulgaria 1,8%, Albania 2,5%, Serbia 5,75% iar în Ungaria 6,25%.

Dar aceste dobânzi nu stau aici de ieri, de azi — sunt deja ani de când BNR promite o scădere a inflaţiei şi a ratei dobânzii, fără ca acea scădere să şi vină. Ani în care antreprenori care au investit prin credite, care au deschis noi linii de producţie sau şi-au mărit capacitatea de producţie şi de comercializare, achită dobânzi uriaşe, în medie duble sau triple faţă de competitorii lor din regiune.

Ştiţi ce se întâmplă azi? Vin în România produse din Polonia, din Spania sau Bulgaria, cu preţuri mai mici cu 25%-30% faţă de cele produse local. Şi asta nu se întâmplă la doar 2-3 produse sau domenii. E deja e o practică ce se simte inclusiv în sectoare în care producţia românească nu era afectată de importuri."

Statul şi clasa politică nu ajută cu adevărat antreprenorii

"Când aud de programe de susţinere de 2 miliarde de lei pentru antreprenori, de subvenţii pentru o nouă fabrică cu 500 de angajaţi sau de diminuarea taxelor pentru sumele reinvestite, mă bufneşte râsul amar. Sincer! Pentru că efectul lor este similar cu cel al unei căni de apă rece folosită ca tratament pentru o migrenă puternică. Nu e chiar zero, dar ne alungă plictiseala de antreprenori.

Şi toate acestea ne arată că, în realitate, România nu are astăzi o clasă politică, o administraţie şi o elită financiară capabilă (sau măcar interesată) să înţeleagă problemele mediului de afaceri.

În plus, în ultimii şase ani, statul a intrat cu picioarele peste tot ce a considerat că e scump: energie electrică, gaze, alimente, medicamente, acum combustibil, urmează îngrăşăminte şi inputuri pentru agricultură. Efectul? Companii care au ieşit din producţie sau din comerţ, un buget de stat consumat pe datorii faţă de mediul privat unde au plafonat, companii care au încasat compensaţiile de la stat cu 12 luni întârziere.

Se vede că democraţia economică nu prea ne place. Bine, sancţionăm profitul exagerat prin speculă, creşterea artificială a preţului. Dar pentru asta există instituţii, care ar trebui să amendeze acele companii, nu toată industria.

Se vede că statul este condus de oameni care nu înţeleg ce înseamnă antreprenoriatul atunci când spun că 'plafonăm adaosul'. Dar ce este adaosul? Înseamnă că produci sau cumperi cu un leu şi pui un adaos de 0,2 lei, ajungând la un preţ de 1,2 lei. Dar cei 0,2 lei nu reprezintă profit, oricât de mult ar lăsa unii să se înţeleagă asta. Din acel adaos se achită transportul, costurile cu angajaţii, cu lanţul comercial, reclama, taxele şi impozitele, leasingul — şi abia ce rămâne după toate acestea se numeşte profit.

Dar na, se pare că mulţi au făcut economia la nicio frecvenţă.

Se închid fabrici? Da! Sunt tot mai puţini antreprenori dispuşi să continue? Da! Adăugaţi la cele două probleme structurale şi cele trei rânduri de creşteri de taxe şi impozite. Şi vă spun direct: în multe domenii nu mai este rentabil nici să investeşti, nici să funcţionezi. Mai adăugaţi impozitul pe cifra de afaceri, corupţia, lipsa digitalizării şi birocraţia excesivă şi vedeţi câţi mai rezistă. Sau legile fără noimă care mai răsar din Parlament, sau concurenţa neloială din partea companiilor cu 'spate politic'."

O criză politică - bomboana de pe colivă

"Tot ce ne mai lipseşte astăzi este o criză politică — ce pare că va veni. Şi o criză globală care se pare că e deja coaptă, mulţumim Domnului Trump. Nici nu mai vorbesc de AI, de riscul cursului valutar, de izolaţionismul care cuprinde planeta şi tot aşa.

Astăzi, în România, NU merită să fii antreprenor. Nu în toate domeniile, e adevărat. Dar în destul de multe. Care? Aruncaţi un ochi acolo unde se lucrează cu un consum mare de energie, sau cu credit bancar, pentru că plăteşti materia primă la livrare şi o încasezi după 60-240 de zile şi nu e greu de ghicit. Sau studiaţi ultimul grafic de mai jos.

Scade consumul? Da, undeva în jur de 30%! Dar problema reală este alta: cum readuci acel consum pe creştere? Nu cumva prin salarii mai mari şi mai multe locuri de muncă? Sau revenim la politica lui Ciolacu de a stimula consumul pe credit şi pe cutia milei?

Exemplu de final: investiţie de două milioane de euro, finalizată în 2022. Credit de investiţii pe cinci ani, dobândă achitată în plus faţă de plan: 0.25 milioane de euro. În 2022 produsele erau competitive, ca preţ, în orice ţară din regiune, acum mai sunt doar în Ungaria, dar nu şi în România unde vin produse din Polonia şi Bulgaria, din cauza costurilor prea mari (energie dobândă impozite).

Preţ producţie produs X în 2022 de 8 lei, preţ producţie pe acelaşi produs, în 2026, 15 lei.

Dacă nu ştiaţi, 100 de lei din 2022 valorează azi 68 de lei! Inflaţia i-a mâncat unui antreprenor 32% din valoarea activelor şi a veniturilor, în doar 3 ani şi jumătate!"