Preoţii turnători sau securişti ar putea fi verificaţi de CNSAS

Opt deputaţi au depus la Senat, ca primă Cameră sesizată, un proiect de lege care prevede ca ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate, să poată fi verificaţi de către CNSAS, nu exceptaţi de facto de la acest lucru aşa cum se întâmplă acum.

CNSAS a transmis deja un punct de vedere oficial de susţinere a iniţiativei legislative, care urmează să intre în dezbateri la comisiile de specialitate din Senat în cursul lunii februarie.

"Printr-un amendament la lege adoptat în 2008, preoţii puteau fi verificaţi dacă au avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, doar la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin, iar acest lucru a dus la blocarea oricăror verificări.

Este important să ne cunoaştem istoria iar responsabilităţile unor fapte mai puţin onorabile prin care unii prelaţi au colaborat cu organele represive ale regimului comunist să fie cunoscute de către opinia publică. Acest lucru va contribui pe termen mediu şi lung într-o mult mai mare măsură la o credibilizare a bisericii decât încercarea de a ascunde adevărul", a explicat Remus Cernea, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege.

Până când s-a dat amendamentul din 2008, nu mai puţin de 260 de reprezentanţi ai mai multor culte din România au fost verificaţi de CNSAS privind posibile colaborări cu fosta Securitate, iar în urma acestora s-au dat verdicte de poliţie politică pentru mai mulţi înalţi prelaţi ortodocşi, catolici şi greco-catolici.

În motivarea proiectului de lege, se arată că, în perioada dictaturii comuniste, cuprinsă între 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, puterea totalitară a exercitat, în special prin organele securităţii statului, parte a poliţiei politice, o permanentă teroare împotriva cetăţenilor ţării, încălcând sistematic drepturile şi libertăţile lor fundamentale.

CNSAS este o instituţie a democraţiei care încearcă, prin instrumentele conferite de lege, să îi deconspire pe aceia care au furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau "activităţile sau atitudinile potrivnice regimului" totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

"România a condamnat oficial regimul comunist dar o reală desprindere de trecut nu se poate produce în ţara noastră decât prin cunoaşterea pe deplin a adevărului cu privire la acea perioadă. Ascunderea, dintr-un motiv sau altul, a faptelor şi protejarea celor care au colaborat cu structurile represive este contrară atât dezideratului de înţelegere şi asumare a istoriei cât şi a celui de asanare morală a societăţii româneşti. În prezent, asistăm la o încălcare flagrantă a principiului egalităţii în faţa legii, prin faptul că foştii colaboratori ai Securităţii, care acum pot fi ierarhi şi şefi ai cultelor religioase, sunt protejaţi pe nedrept de privilegiul exclusiv al cultului de a solicita verificarea calităţii de colaborator.

Prin actuala formă a legii se aduce atingere valorilor justiţiei sociale, a statului de drept şi a idealurilor Revoluţiei din 1989. Dar faptul că un anumit număr de cetăţeni români, printre care şi preoţi, au fost parte a sistemului de poliţie politică a regimului comunist trebuie cunoscut şi înfăţişat opiniei publice. Mulţi dintre aceştia au servit regimul totalitar pentru beneficiile apartenenţei la nomenclatura de partid şi pentru serviciile pe care aceasta le oferea protejaţilor şi subordonaţilor ei", arată cei opt deputaţi.

În Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria, ţări care provin din fostul bloc comunist al Europei de Est, legea care stabileşte accesul la dosarele foştilor colaboratori ai poliţiei politice comuniste nu îi exclude pe clerici de sub incidenţa legii şi nu interzice dreptul oricărui cetăţean de a solicita verificarea dosarului de colaborator cu instituţiile de poliţie politică al unui cleric.

"Înainte de modificarea Legii, CNSAS a dezvăluit numele a zeci de înalţi prelaţi şi ierarhi ai cultelor religioase care au colaborat cu Securitatea, fapt ce denotă că din reţeaua de colaboratori ai Securităţii făceau parte un număr semnificativ de preoţi ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici şi reformaţi.

După anul 2008, o dată cu intrarea în vigoare a dispoziţiei prin care verificarea de colaborator al securităţii se face numai cu aprobarea reprezentantului cultului, niciun şef de cult nu a emis o aprobare în acest sens. Rezultatele CNSAS până în anul 2008 ne arată că numărul foştilor colaboratori ai securităţii deconspiraţi din rândurile cultelor religioase era în creştere, odată cu primirea restului de arhive de la SRI", se mai precizează în motivarea proiectului legislativ.

Cei opt iniţiatori ai proiectului de lege sunt: Remus Cernea (independent), Ovidiu Raeţchi (PNL), Daniel Fenechiu (PNG), Mihai Deaconu (PNG), Liliana Ciobanu (independent), Horia Cristian (PNL), Răzvan Rotaru (PNL) şi Ştefan Petru Hubert Thuma (PNL).