Dosarul Revoluţiei. "Sistemul Judiciar să se delimiteze de procurorii cu uniforma pătată de sânge"

Surprinzătoarea clasare a dosarului Revoluţiei de către Parchetul General a stârnit revolta societăţii civile. Victimelor însângeratului decembrie '89 nu le-a mai rămas altă soluţie decât să îşi caute dreptatea la Înalta Curte, unde au depus deja numeroase plângeri împotriva deciziei.
Pe un tramvai sunt afişate poze ce înfăţişează căteva momente timişorene ale Revoluţiei din 1989.
Pe un tramvai sunt afişate poze ce înfăţişează căteva momente timişorene ale Revoluţiei din 1989. (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)

Pe fundalul judecării plângerilor depuse la Înalta Curte, Asociaţia 21 Decembrie 1989 reaminteşte că închiderea dosarului Revoluţiei este "un act grav de corupţie" şi îşi exprimă, totodată, speranţa că instanţa supremă va răspunde "la înălţimea jertfei tinerilor" care au murit pentru libertatea noastră.

"Închiderea de către procurorii militari a dosarului Revoluţiei, prin ruşinoasa clasare, în pofida dispoziţiilor unei hotărâri judecătoreşti a Curţii Europene a Drepturilor Omului care spune expressis verbis că, în speţă, nu se poate opune prescripţia, constituie nu doar o încălcare a Convenţiei şi o violare continuă a drepturilor fundamentale ale omului, ci şi un act grav de corupţie în plan judiciar, militar şi politic.

Această corupţie socială - a aspiranţilor la un post, grad sau funcţie şi a complicilor lor care-i numesc în funcţiuni publice pe care nu le merită şi declasându-i pe alţii - NU poate fi trecută cu vederea, fiind mai gravă decât corupţia materială reprimată din când în când de parchete şi instanţele judecătoreşti", a transmis marţi, în cadrul unui comunicat de presă, Asociaţia 21 Decembrie 1989.

Procurorii Secţiei Parchetelor Militare nu pot răspunde, potrivit asociaţiei de revoluţionari conduse de Teodor Mărieş, la întrebarea de ce la momentul intrării în vigoare a Noilor Coduri Penale ale României, nu au început urmărirea penală in rem sau nu au dat atunci soluţia de clasare.

"O Inspecţie Judiciară imparţială şi independentă trebuia să dea răspuns în locul procurorilor militari şi împreună cu CSM să le sancţioneze conduita abuzivă. Sistemul Judiciar trebuia astfel să se delimiteze de cei care, în acest răstimp, i-au favorizat pe criminali şi pe complicii lor, de abuzurile procurorilor cu uniforma pătată de sângele tinerilor din perioada infracţională Decembrie '89 - Iunie '90, cu epoleţii aglomeraţi de nemeritate stele.

Aceasta este şi o atenţionare pentru CSM care face audieri şi dă avize, pentru Ministrul Justiţiei care face propunerile şi pentru Preşedintele României care-i validează în funcţii pe procurori şi care au, dacă nu drept de veto, măcar libertate de reacţie şi de expresie", a subliniat Asociaţia 21 Decembrie.

Dosarul aflat acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este, dacă nu singurul, atunci unul dintre puţinele dosare care au deja o hotărâre CEDO pronunţată - respectiv cauza Asociaţia 21 Decembrie 1989, Mărieş, Vlase şi alţii vs România, aflat şi pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi pe site-ul CSM, nu doar pe site-ul CEDO.

"Prin urmare, Curtea consideră că statul pârât trebuie să oprească situaţia constatată în speţă, pe care o consideră contrară Convenţiei, ce reiese din dreptul numeroaselor persoane atinse, cum sunt persoanele reclamante, la o anchetă efectivă, care nu se termină cu efectul prescripţiei răspunderii penale, ţinând cont şi de importanţa pentru societatea românească de a cunoaşte adevărul cu privire la evenimentele din decembrie 1989. Statul pârât trebuie, aşadar, să ofere o redresare adecvată pentru respectarea cerinţelor art. 46 din Convenţie, ţinând cont de principiile enunţate de jurisprudenţa Curţii în materie enunţate în această hotărâre", a arătat CEDO.

Potrivit asociaţiei de revoluţionari, "clasând dosarul Revoluţiei, procurorii militari incompatibili Culea Claudiu, Tudor Marian, Mihalache Codruţ şi Vasilache Ioan şi care nu pot reprezenta în proces Ministerul Public contrar art.132 şi 133 din Constituţie (procurorii fiind datori să apere inclusiv drepturile şi libertăţile victimelor, nu doar pe ale criminalilor), au comis un grav abuz în serviciu dar mai ales o gravă încălcare a angajamentelor internaţionale ale României, care s-a angajat încă din anul 1994, prin aderarea la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, să respecte şi obligaţia decurgând din art.46 din acest Tratat internaţional, referitoare la punerea în aplicare a hotărârilor CEDO."

Potrivit statisticii oficiale, la Revoluţia din Decembrie '89 au murit 1.142 de persoane, au fost rănite 3.138, iar alte 760 au fost reţinute - informaţii publice furnizate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Asociaţia 21 Decembrie 1989 subliniază faptul că, în dosarul Revoluţiei, un judecător, chiar şi de la Înalta Curte, ar trebui să observe şi să conştientizeze că un astfel de dosar, cu un asemenea traseu judiciar, de personaje politice şi militare, este/poate fi dosarul vieţii sale.

"Azi, Judecătorii Înaltei Curţi au drumul netezit de hotărârea CEDO din 2011. Sperăm ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să răspundă la înălţimea jertfei acestor tineri în Decembrie 1989, evenimente revoluţionare care au oferit României şansa schimbării, au primenit cadrul juridic cu o nouă Constituţie care le evocă încă din art.1", şi-a încheiat mesajul asociaţia de revoluţionari.