Venezuela va începe să amprenteze cumpărătorii la supermarketuri

În scurt timp, cetăţenii venezueleni vor fi nevoiţi să îşi scaneze amprentele înainte să poată cumpăra pâine sau alte produse. Acest pas fără precedent a fost propus după ce, aparent, preşedintele Nicolas Maduro a avut ideea de a folosi sistemul de amprentare obligatorie a cumpărătorilor pentru a combate lipsurile alimentare.

Preşedintele neo-marxist, Nicolas Maduro, a anunţat la începutul anului trecut că toate supermarketurile, farmaciile, cât şi alte magazine vor fi obligate să implementeze un “card biometric”, care foloseşte un scaner de amprente, pentru a limita speculanţii şi piaţa neagră. Anul trecut a văzut o serie de demonstraţii împotriva acestei măsuri extreme.

În ciuda temerilor legate de încălcarea dreptului la intimitate, cetăţenii venezueleni au sperat că măsura lui Maduro va fi amânată la nesfârşit, ţinând cont că ultimul lucru pe care l-ar putea controla economia şubredă a Venezuelei ar fi contrabanda cu produsele cele mai de bază.

Însă seranţele venezuelenilor s-au evaporat după ce Associated Press a raportat în weekend că guvernul preşedintelui Maduro “va începe [în aceste zile] să instaleze 20.000 de scanere de amprentare la supermarketurile din întreaga ţară.”

Luna trecută proprietarii mai multor lanţuri de supermarketuri şi farmacii au fost arestaţi pentru presupusa “organizare de cozi lungi” deoarece nu ar fi deschis suficient de multe ghişee.

Lipsurile cronice de produse de bază, incluzând făină, carne de pui sau scutece, declanşează cozi masive care uneori se întind pe mai multe străzi şi care au devenit o reală problemă pentru automobiliştii şi pietonii venezueleni.

Majoritatea economiştilor susţin că această situaţie se datorează controlului valutar efectuat de regimul socialist al Venezuelei, care restricţionează importurile şi duce la reducerea producţiei interne.

Maduro a moştenit o economie în pragul colapsului, slăbită de politica marxistă a fostului lider venezuelean Hugo Chavez. În ultimii ani în care a fost la conducerea ţării, chiar dacă au existat semne evidente date de inflaţia galopantă şi penuria de alimente de bază, Chavez a ţinut în continuare să încalce legile economiei pentru a aplica politici comuniste, cu bugete sociale imense şi control al statului în diverse sectoare ale economiei, inclusiv cel al schimbului valutar.

Maduro pe de altă parte, acuză elita lacomă de bani că ar purta un “război economic” în vederea înlăturării administraţiei sale.

Mai mult, Maduro a acuzat contrabandiştii columbieni că au cumpărat produse alimentare cu preţuri controlate la supermarketurile de stat situate de-a lungul graniţei.

În ianuarie, conform unui raport BBC, peste 200.000 de tweeturi au inundat Internetul şi conţineau poze care prezentau rafturile goale ale multor supermarketuri de pe cuprinsul Venezuelei.

Săptămâna trecută, miniştrii de externe sud-americani au declarat că regiunea va ajuta Venezuela să îndrepte problema lipsurilor alimentare. Lipsa de alimente şi medicamente a contribuit la amplificarea nemulţumirilor sociale şi la organizarea de demonstraţii antiguvernamentale frecvente, masive şi deseori violente.

Ceea ce face ca Venezuela să devină următoarea Grecie este faptul că singura şansă de scăpare rămasă naţiunii socialiste, preţurile ridicate la petrol, nu se va întoarce pentru mult timp. Acest lucru face ca industria petrolieră a ţării să epuizeze banii pe care ţara nu îşi permite să îi cheltuie la nivelul curent al preţurilor petroliere. În Venezuela, 95% din exporturile ţării sunt reprezentate de ţiţei. Ratele valutare venezuelene în scădere şi preţurile la petrol reduse cu aproape jumătate începând cu noiembrie 2014 au dus la reducerea cantităţii de dolari disponibilă pentru cumpărarea alimentelor importate.

Dar, ţinând cont că lumea a fost martoră la falimentul mai multor ţări în trecut, pentru Christine Lagarde şi acoliţii ei din Fondul Monetar Internaţional situaţia din Venezuela ar trebui să fie un exerciţiu simplu de aşa zisă reconstruire a statului. FMI are deja experienţă în “salvarea financiară” a unor state, care ar fi trebuit să se afle deja pe drumul unei reveniri marcate de măsuri dure de austeritate care, în cazul Greciei, au fost considerate a fi o cauză suplimentară a deprecierii economiei şi scăderii nivelului de trai.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.