Un veac de educaţie cu "politrucul" Klaus Iohannis - conferinţă pe tema situaţiei din învăţământ

"Sistemul nostru educaţional suferă de o boală numită Reformită", a declarat joi Klaus Iohannis, prezidenţiabilul ACL, în cadrul unei dezbateri publice pe tema situaţiei din învăţământ. Rezultat acestui exces de "reformită", a mai explicat preşedintele PNL este o scădere a calităţii în învăţământ.

Comentând situaţia din educaţie, în contextul în care, potrivit un raport publicat de Word Economic Forum pe 2014, România se clasează pe locul 28 din 28 în Uniunea Europeană pe baza indicelui agregat al competitivităţii, Klaus Iohannis a explicat că printre cauzele proastei clasări a învăţământului românesc se regăseşte şi numărul foarte mare de reforme. Fiecare ministru al Educaţiei a făcut o reformă sau chiar două, a explicat Iohannis, declarând că nu o nouă reformă este soluţia.

Prezidenţiabilul ACL a explicat că, având în vedere scăderea demografică dramatică, învăţământul românesc ar trebui să producă tineri foarte performanţi, astfel statul să poată întreţine viitoarele generaţii de pensionari.

"Noi suntem una din ţările cu scăderea cea mai dramatică a populaţiei. Şi atunci cred că este bine să vedem şi ce va fi peste 50 de ani, când majoritatea românilor vor fi mai degrabă în segmentul de 50 plus decât în segmentul de oameni tineri. Dacă nu vrem să exportăm atunci pensionari, trebuie să avem tineri care să fie atât de performanţi şi de specializaţi încât prin munca pe care o fac să producă suficient de mult pentru societate încât societatea să îşi permită şi generaţiile de vârsta a doua şi a treia. De aceea propun să ne gândim dacă nu ar fi bine să restructurăm întregul sistem de educaţie încât să devenim încet dar sigur foarte performanţi."

Încet dar sigur înseamnă pentru Klaus Iohannis un veac. "Eu cred că trebuie să elaborăm un plan pentru educaţie pentru un secol. Dacă reuşim acest lucru, atunci vom putea să performăm noi ca ţară şi fiecare în parte. Şi reforma nu trebuie făcută acum şi peste o lună implementată şi peste un an să aşteptăm rezultatele. Ea trebuie bine gândită, implementată gradual şi pe un termen rezonabil", a declarat prezidenţiabilul ACL.

"Vom avea nevoie de zece, mai degrabă de 20 de ani în care România va investi masiv în acest nou sistem educaţional", a mai declarat Iohannis.

Preşedintele PNL a mai explicat că România se confruntă cu un paradox: toată lumea se zbate să obţină o diplomă universitară, după care o dispreţuieşte.

Societatea românească nu respectă neapărat educaţia, a declarat Iohannis, cei care au o "maşină de fiţe" fiind mai bine văzuţi decât oamenii de ştiinţă sau profesorii.

Avem o societate care nu respectă neapărat educaţia, unde cel cu o maşină de fiţe este aproape întotdeauna mai bine văzut decât cel care a performat şi este chiar un om de ştiinţe sau un profesor bun, o societate care aspiră la o diplomă pentru copii, dar nu o respectă. Toţi vor diplome universitare, dar nu contează în realitate ce competenţe au. (...) O atitudine foarte curioasă, n-aş vrea să o numesc în termeni psihiatrici.

"Avem o societate care nu respectă neapărat educaţia, unde cel cu o maşină de fiţe este aproape întotdeauna mai bine văzut decât cel care a performat şi este chiar un om de ştiinţe sau un profesor bun, o societate care aspiră la o diplomă pentru copii, dar nu o respectă. Toţi vor diplome universitare, dar nu contează în realitate ce competenţe au. (...) O atitudine foarte curioasă, n-aş vrea să o numesc în termeni psihiatrici, dar pe de o parte să vrei un lucru foarte mult, aproape cu orice preţ, şi după ce îl ai să nu-l foloseşti sau chiar să-l dispreţuieşti, cred că are un nume", a explicat Iohannis.

Vorbind despre sine, actualmente candidat la cea mai înaltă funcţie în stat, şi despre rolul pe care ar trebui să îl joace pentru educaţie, dacă va fi desemnat şef de stat, Iohannis a arătat că el are o situaţie "deosebită", având antecedente în învăţământ: "Situaţia mea este un pic deosebită fiindcă eu chiar am antecedente în sistemul şcolar. Am fost dascăl de fizică timp de 15 ani, am condus un inspectorat şcolar timp de trei ani şi acuma sunt un politruc care vrea să candideze la Preşedinţia României", a explicat Iohannis.

Preşedintele PNL a mai explicat că, dacă va fi preşedinte al ţării, îşi propune să introducă în spaţiul public dezbateri ample, creând cadrul pentru ca specialiştii şi politicienii să găsească împreună soluţii pentru viitor.

"Îmi permit să duc discuţia prin prisma a ceea ce vreau eu să fiu din această toamnă şi cum văd rolul de preşedinte. Cred că este greşit dacă preşedintele ţării vorbeşte de rău dascălii sau elevii sau părinţii sau pe toţi sau îi pune pe unii împotriva celorlalţi. Cred că rolul preşedintelui este de a introduce în spaţiul public discuţii ample pe teme cum este educaţia, dezbateri în care preşedintele nu spune dacă e bine să avem examen de admitere în licee sau dacă e bine să luăm în considerare mediile din clasa a şaptea, eu cred că rolul preşedintelui este de a crea un cadru care permite specialiştilor şi politicienilor să vină împreună şi să caute soluţii care sunt viabile", a precizat Klaus Iohannis.

Declaraţiile lui Iohannis au fost făcute în cadrul unei dezbateri organizate de Institutul de Studii Populare, Fundaţia Hanns Seidel şi Alianţa Creştin Liberală pe tema situaţiei din învăţământ.

Dezbaterea a atins probleme majore precum rata analfabetismului, 6%, cea mai mare din UE, promovabilitatea scăzută la Bacalaureat, abandonul şcolar, lipsa specializării absolvenţilor, necorelarea ofertei educaţionale cu cererile de pe piaţa muncii etc.