Un raport dezvăluie concesiile secrete ale Administraţiei Obama faţă de Iran

O agenţie ONU de monitorizare nucleară a dezvăluit că administraţia Obama a oferit Iranului mai multe scutiri secrete, permiţând acestui stat, care este considerat sponsor al terorismului, să stocheze uraniu în cantităţi mai mari decât limitele impuse de acordul nuclear semnat în 2015.
Preşedintele american Barack Obama.
Preşedintele american Barack Obama. (Captură Foto)

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a postat documentele în 23 decembrie, indicând că Iranul a profitat de concesii în luna ianuarie, conform Weekly Standard.

“Acordurile au fost ţinute secrete timp de aproape un an, dar rapoartele recente indică faptul că administraţia Trump a intenţionat să le facă publice”, a susţinut ziarul.

În 14 iulie 2015, administraţia preşedintelui Barack Obama a negociat şi a semnat acordul JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), un acord nuclear între Iran, SUA, grupul P5 1, care a inclus Marea Britanie, Germania, China, Rusia, şi Uniunea Europeană. Administraţia Obama a promovat acordul şi a stabilit termenii majori ai acestuia fără să se consulte cu Senatul SUA. Casa Albă a susţinut planul ca un “acord istoric care va împiedica Iranul să achiziţioneze o armă nucleară”.

Iranul şi-a luat unele angajamente privind programul său nuclear, inclusiv reducerea stocurilor de uraniu slab îmbogăţit la 300 kg, limitarea îmbogăţirii uraniului la 3,67% în viitor, stocarea centrifugelor timp de 10 ani, restricţii privind cercetarea şi dezvoltarea în domeniul nuclear şi permiterea operaţiunilor de monitorizare şi inspectare. În plus, Iranul a căzut de acord să reconstruiască reactorul său nuclear din Arak, astfel încât să nu poată produce plutoniu potrivit pentru arme atomice, şi să transforme centrul de la Fordow într-unul de cercetare. În schimb, Iranului i s-au promis reduceri semnificative ale sancţiunilor internaţionale aplicate împotriva sa şi dezgheţarea unor active în valoare de până la 150 miliarde de dolari.

Acordul a permis Iranului să îşi continue procesul de îmbogăţire a uraniului – un subiect major de nemulţumire al opozanţilor acordului, care citează statutul Iranului de stat ce sponsorizează terorismul şi ameninţările sale repetate împotriva SUA şi a aliatului său Israel.

Dar administraţia Obama a ţinut ascunse multe documente care nu erau secrete şi care aveau legătură cu acordul nuclear. Populaţia şi chiar unii membri ai Congresului nu pot avea acces la documentele păstrate în zone securizate la Capitoliu – zone cunoscute sub numele de SCIF, adică Sensitive Compartmented Information Facilities.

Chiar şi unii legiuitori democraţi de top îi cer lui Donald Trump să publice documentele după ce ajunge la Casa Albă în ianuarie 2017.

“Dacă nu există un motiv serios pentru a le ţine departe de ochii publicului, predaţi-ni-le nouă”, a declarat democratul Jon Tester la începutul acestei luni, conform Weekly Standard.

În luna septembrie, Institutul pentru Ştiinţă şi Securitate Internaţională (Institute for Science and Internaţional Security) a raportat că administraţia Obama a permis Iranului să depăşească limitele impuse de acord, susţinând în acelaşi timp că Teheranul respectă în continuare termenii acordului.

Administraţia Obama a respins raportul institutului.

“Pentru Administraţie a fost într-adevăr neplăcut după ce am publicat aceste documente”, a declarat David Albright, fondatorul şi preşedintele institutului. “A fost foarte greu pentru noi să obţinem informaţiile. Cred că dacă nu le-am fi publicat, ei intenţionau să menţină secrete informaţiile”, a adăugat acesta pentru Weekly Standard.

Albright a continuat: “Trebuie să nepunem întrebarea: ce mai este ascuns? Administraţia a încercat să reducă şansa populaţiei să afle ce conţin aceste decizii şi a încercat să oprească oamenii să discute cu persoanele ca mine, din comunitatea tehnică, care pot de fapt să interpreteze ce se află în acele decizii”.

Administraţia Obama a permis Iranului să păstreze uraniu slab îmbogăţit ce nu este recunoscut de acordul nuclear din 2015, inclusiv uraniu “considerat nerecuperabil” pentru a fi utilizat la producerea armelor nucleare. În schimb, Iranul a promis că nu va încerca să recupereze uraniul. Totuşi, acest lucru nu se află în acordul concret încheiat cu Teheranul.

În septembrie, John Kirby, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american, a fost întrebat despre textul acordului.

Reporterul Bradley Klapper de la AP i-a spus lui Kirby: “Folosiţi acest termen care nu se află în document. Încerc să îmi dau seama cum putem verifica acel termen sau să înţelegem ce înseamnă. Spuneţi că unele lucruri pot fi folosite şi altele nu, dar eu nu ştiu care sunt unele şi care sunt altele pentru că nu există explicaţii în document. Aceasta pare să fie o idee nouă aici”.

Dar Albright a declarat pentru Weekly Standard că este posibil ca Iranul să poată, de fapt, să recupereze uraniul şi să îl folosească pentru dezvoltarea unei arme nucleare.

“Dacă tot acest lucru se bazează pe promisiunea [Iranului] de a nu construi o centrală pe care probabil ar construi-o doar în secret dacă ar decide să încalce acordul, atunci acest material probabil nu ar trebui să fie considerat nerecuperabil. Departamentul de Stat ... în mod deliberat a distorsionat ceea ce se află în aceste decizii pentru a induce ideea că, într-un fel, nerecuperabil înseamnă că [uraniul slab îmbogăţit] nu va putea fi niciodată recuperat, indiferent dacă ei construiesc o centrală”, a susţinut el.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe