Gabriel Resources ameninţă din nou cu arbitrajul. Apel către Iohannis şi Ponta

Privată de "dreptul" de a extrage aur din Munţii Apuseni folosind cianuri, Gabriel Resources ameninţă din nou cu un proces de arbitraj şi cere angajarea preşedintelui Iohannis şi a premierului Ponta într-un proces de consultare, menţionând că ar putea recurge la arbitraj în cazul în care nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

"Compania a trimis o notificare oficială către Preşedintele şi Prim-Ministrul României, în numele Gabriel şi al anumitor companii afiliate, prin care solicită autorităţilor române să se angajeze oficial într-un proces de consultare. Pentru evitarea oricăror îndoieli, Gabriel doreşte găsirea unei soluţii amiabile în acest diferend care să ducă la dezvoltarea proiectului minier, în beneficiul tuturor părţilor implicate", se arată într-un comunicat al companiei canadiene Gabriel Resources, citat de Mediafax.

La mai bine de un an de când graţie protestelor societăţii civile proiectul exploatărilor cu cianuri a fost oprit, preşedintele Gabriel Resources, Jonathan Henry, citat în comunicat, afirma că speră că va fi găsită o rezolvare amiabilă a problemei, fără să fie nevoie să apeleze la arbitraj internaţional.

În comunicat se mai precizează că (în pofida profeţiilor sumbre ale autoriăţilor române) Gabriel Resources nu a iniţiat nicio cerere de arbitraj şi că îşi menţine angajamentul "ferm" de a dezvolta proiectul minier de la Roşia Montană.

Gabriel Resources mai arată în comunicat că în ultimii 15 ani a investit sume "semnificative" în dezvoltarea proiectului şi a acuzat că autorităţile române au întârziat "persistent" şi "nejustificat" procesul de autorizare a proiectului de la Roşia Montană, care acum a devenit "victima conflictelor dintre facţiuni politice rivale şi a dezinformării, ceea ce a provocat în mod nejustificat daune suplimentare capacităţii de dezvoltare a proiectului."

"Dacă grupul Gabriel nu va putea obţine o soluţie satisfăcătoare pentru un parcurs clar şi solid de progres în autorizarea şi construcţia proiectului, sau dacă România nu ia măsuri concrete pentru a ajunge la o astfel de înţelegere amiabilă, grupul Gabriel este pregătit să-şi prezinte pretenţiile în cadrul arbitrajului internaţional, pentru a obţine compensări integrale pentru drepturile sale de a dezvolta proiectul, care au fost refuzate prin încălcări ale tratatelor din către România. De asemenea, grupul Gabriel îşi rezervă dreptul de a urma alte căi de remediere disponibile", se mai afirmă în comunicat.

Reamintim că avertismentele privind un posibil proces de arbitraj au început să fie vehiculate în presă încă din mai 2014, când Camera Deputaţilor se pregătea să dezbată un proiect de lege care să acorde statut juridic special proiectului minier RMGC, la a cărui avizare Parlamentul a fost obligat să renunţe după valul de proteste civice din toamna lui 2013.

"Compania canadiană Gabriel Resources pregăteşte un caz de arbitraj internaţional împotriva Guvernului României, căruia intenţionează să îi ceară miliarde dolari despăgubiri, după ce timp de 15 ani a încercat, fără succes, să dezvolte "cel mai mare proiect minier de exploatări aurifere", avertiza publicaţia canadiană The Globe and Mail, cu o săptămână înainte ca Parlamentul României să supună din nou la vot proiectul de lege "privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România."

Preluând din zbor informaţia publicată de Globe and Mail şi răspândită rapid de presa română, ministrul Economiei, Constantin Niţă, declara la finele lunii mai a anului trecut că "oricine se poate îndrepta în instanţă împotriva statului şi câştiga într-un asemenea tip de contract".

În realitate, lucrurile nu stau chiar aşa şi nu oricine acţionează statul la o curte de arbitraj poate considera, aprioric că a şi câştigat,a explicat la momentul respectiv pentru Epoch Times, dl Dumitru Dobrev, avocat asociat la Dobrinescu Dobrev SCA şi parte a echipei de avocaţi a ONG-urilor Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Salvaţi Bucureştiul care au stopat în instanţă planurile RMGC de a merge mai departe cu demersurile de avizare a exploatărilor din Apuseni.

"Ce nu ştie lumea e următorul lucru: în dreptul mediului nu se aplică teoria drepturilor câştigate. Ce vreau să spun cu asta: ne aflăm într-o procedură de obţinere a acordului de mediu pentru o exploatare minieră. Obţin cîteva avize preliminare depun studiul de impact asupra mediului dar pe timpul evaluării se întâmplă că România e forţată să schimbe o anumită hotărîre de guvern în baza unei directive care tocmai trebuie transpusă în legea internă şi a trecut termenul de transpunere. Eu chiar dacă am făcut ce trebuia sub imperiul legii vechi (care îmi era poate mai favorabilă) dacă nu am apucat să obţin acordul de mediu, mie mi se restituie documentaţia şi eu trebuie să o up-gradez în baza noii legislaţii care tocmai ce s-a transpuns. Există un principiu al prevalenţei dreptului la un mediu curat care aşa se transpune în practică. Care este efectul? Dacă noi ONG-urile anulăm un aviz de-al lor noi practic le tragem preşul de sub picioare, pentru ca ei (Gabriel Resources şi subsidiara sa din România, RMGC) trebuie să o ia de la zero, ca Sisif cu bolovanul. Şi când o iau de la zero ei trebuie să ţină cont de noul context legislativ." a declarat Dumitru Dobrev.

Reamintim că în aprilie 2014, echipa de avocaţi a ONG-urilor, formată din avocaţii Marius Liviu Harosa, Dumitru Dobrev şi Ştefania Simion a obţinut, la Curtea de Apel Suceava suspendarea irevocabilă a certificatului de descărcare arheologică pentru Masivul Cârnic, masiv ce adăposteşte vestigii arheologice protejate ca monument de interes naţional. În aceeaşi zi, 15 aprilie, Tribunalul Covasna a anulat avizul de mediu pentru Planul de urbanism zonal modificat (PUZ) pentru zona de dezvoltare industrială a companiei Roşia Montană Gold Corporation.

Comentând intenţiile belicoase ale RMGC, Alburnus Maior, nucleul luptei impotriva otrăvirii munţilor Apuseni, reaminteşte într-un comunicat de presa că proiectul de minerit a fost respins irevocabil de societatea românească în ciuda tentativelor companiei de a cosmetiza efectele sale dezastruoase pentru mediu.

“Dacă investitorii vor să dea în judecată pe cineva, atunci să îşi dea în judecată propriii angajaţi care i-au dus cu zăhărelul ani de zile, alimentându-le speranţe deşarte de îmbogăţire de pe urma distrugerii Roşiei Montane. Orice tentativă de mituire a oficialilor români predispuşi la acte de corupţie şi blat cu compania minieră în procesul de arbitraj va fi aspru pedepsită de toţi cetăţenii români. Forţele politice care continuă să bată palma cu aceşti procesomani vor pierde pentru totdeauna sprijinul cetăţenilor, care deja le-au dat un semnal foarte clar în toamna lui 2013, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior”.

Dacă v-a plăcut acest articol, va invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii noastre de cititori, pe Facebook