“Sunt expus riscului asasinării”. Confruntare între Assange şi Procurorul General al Ecuadorului

Julian Assange, fondatorul website-ului WikiLeaks.
Julian Assange, fondatorul website-ului WikiLeaks. (Getty Images)

Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, a acuzat Ecuadorul în toamna anului trecut că începe să “se bazeze pe SUA şi Marea Britanie pentru diverse tipuri de suport”, lucru pe care l-a asociat cu deteriorarea condiţiilor din ambasada ecuadoriană din Londra, unde a locuit în ultimii aproape 7 ani, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Assange a făcut comentariile în cadrul unei audieri în 29 octombrie 2018, în care a cerut să aibă din nou posibilitatea să comunice cu lumea din afară. Assange s-a adresat instanţei din capitala Quito prin intermediul unei teleconferinţe. Transcriera acestor discuţii a fost obţinută de Cassandra Fairbanks de la Gateway Pundit, care a călătorit la Londra după ce unele rapoarte de ştiri au susţinut că Assange este pe cale să fie expulzat din ambasadă, afirmaţie respinsă de Ecuador.

Assange se află în Ambasada Ecuadorului din 2012 pentru a evita arestarea şi extrădarea în Suedia, unde a fost acuzat de viol. Însă chiar dacă procurorii suedezi au renunţat ulterior la acuzaţii, Assange ar putea fi arestat în Marea Britanie pentru că, refugiindu-se în ambasadă, a încălcat condiţiile eliberării pe cauţiune. El a declarat că s-a refugiat în ambasada ecuadoriană de teamă că va fi extrădat în SUA, unde se confruntă cu acuzaţii pentru documente secrete publicate de WikiLeaks în 2010. Totuşi, Londra a garantat că acesta nu va fi extrădat în nicio ţară unde viaţa sa va fi în pericol.

În 28 martie 2018, Ecuadorul practic l-a redus la tăcere pe Assange după ce acesta a pus sub semnul întrebării afirmaţia premierului britanic Theresa May că Rusia ar fi fost în spatele otrăvirii pe teritoriul Marii Britanii a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei sale. Ecuadorul a precizat la acea vreme că afirmaţia lui Assange a reprezentant o încălcare a “angajamentului scris încheiat cu guvernul [ecuadorian] la sfârşitul anului 2016 de a nu publica mesaje care ar putea interfera” în relaţiile naţiunii sud-americane cu alte ţări. În pofida faptului că privilegiile lui Assange au fost în cele din urmă restabilite, el şi echipa sa juridică au dat în judecată guvernul ecuadorian şi, de atunci, tensiunile au continuat să se amplifice.

“Am locuit în această ambasadă timp de şase ani şi am fost izolat de majoritatea oamenilor timp de şapte luni – inclusiv comunicaţii electronice, telefon, etc. – şi de copiii mei cei mici”, a susţinut Assange în cadrul unei audierii în 2018 la o instanţă ecuadoriană.

“Acest lucru... a interferat cu capabilitatea mea de a munci, de a-mi câştiga existenţa şi cu principiile pentru care am luptat întreaga mea viaţă, şi anume să protejez dreptul la libertatea de exprimare, dreptul ca oamenii să ştie, dreptul la libertatea presei şi dreptul ca fiecare să se implice în societatea lui şi în societatea mai largă”, a adăugat Assange.

Assange a notat că, din cauza izolării sale, nu a putut să se apere de diversele acuzaţii, care au “condus la un climat de calomnii şi ştiri false, care sunt inerente pentru cineva care a depus eforturi să expună organizaţii foarte mari şi foarte corupte sau organizaţii care abuzează de drepturile omului”.

Mai mult, fondatorul WikiLeaks a sugerat că nu se află în siguranţă în ambasada Ecuadorului din Londra.

“Sunt expus riscului asasinării. Nu este o glumă. Este o problemă gravă”, a afirmat Assange, care a adăugat că “au existat tentative ale unor oameni de a intra noaptea în această ambasadă pe geam. S-ar putea să fi fost o astfel de tentativă chiar în noaptea trecută, la ora 4:30 a.m.”.

Cu alte cuvinte, s-ar putea ca cineva să fi încercat să îl oprească pe Assange să depună mărturie în octombrie 2018.

În 2016, WikiLeaks a scris pe Twitter că au fost necesare două ore pentru ca poliţia britanică să răspundă la un apel după ce un bărbat neidentificat a încercat să sară peste zidul Ambasadei Ecuadorului din Londra la ora locală 2:47 a.m. Suspectul a scăpat de agenţii de pază şi a reuşit să fugă, iar serviciul de securitate al ambasadei a trebuit să aştepte două ore pentru ca poliţia britanică să ajungă de la secţie la complexul diplomatic, distanţă care se parcurge în câteva minute.

În timpul audierii de anul trecut, în momentul în care Assange a început să critice guvernul ecuadorian “slab” pe care l-a acuzat că este influenţat de Marea Britanie şi Statele Unite, lucrurile s-au complicat între fondatorul WikiLeaks şi Procurorul General al Ecuadorului, Inigo Salvador, care i-a cerut judecătorului să oprească discursul lui Assange pentru a interveni.

“... din cauza diverselor puncte slabe ale guvernului ecuadorian, şi anume diviziunile din interiorul partidului de guvernământ, [guvernul] a devenit slab şi, prin urmare, a început să îşi îndrepte privirea spre Statele Unite şi Marea Britanie pentru diferite forme de sprijin, ceea ce a generat o cantitate inoportună de influenţă din partea SUA. Acest lucru provine din – ei bine, putem să îl depistăm – în martie 2017, WikiLeaks a publicat informaţii foarte importante, cea mai mare cantitate de informaţii publicată vreodată în istoria CIA...”, a susţinut Assange în 29 octombrie 2018, făcând referire la publicarea unui număr mare de documente confidenţiale divulgate, care aparţineau agenţiei americane.

În acel moment, Assange a fost întrerupt de traducător, care a întrebat: “Domnule Assange, puteţi aştepta o clipă? Judecătorul v-a oprit prezentarea. Vă rog aşteptaţi. Procurorul General doreşte să intervină”.

“Am decis să nu rămân tăcut, ţinând cont de insinuările răuvoitoare şi perverse cu privire la ceea ce face Ecuadorul, că a fost influenţat de state străine”, a afirmat Procurorul General, care a insistat că “Ecuadorul este o ţară suverană şi din acest motiv i-a oferit domnului Assange azil şi protecţie”, potrivit unei transcrieri a discuţiilor.

Bineînţeles, potrivit jurnalistei Cassandra Fairbanks, noul preşedinte al Ecuadorului a încercat să scape de “problema Assange” de ceva timp.

Potrivit Gateway Pundit: “În decembrie 2018, New York Times a dezvăluit că preşedintele ţării a încercat să îl vândă pe Assange Statelor Unite în schimbul reducerii datoriei [ţării sale]. În 4 februarie, Ecuadorul a primit un pachet de salvare financiară (bailout) din partea FMI, care este susţinut de SUA şi a cărui valoare este de 4,2 miliarde de dolari. SUA încearcă să obţină extrădarea lui Assange din cauza informaţiilor publicate de WikiLeaks în 2010 privind războiul şi diplomaţia. Presupusa sa sursă, Chelsea Manning, a fost închisă din nou luna trecută pentru a fi forţată să depună mărturie secretă împotriva lui”. WikiLeaks a publicat un număr masiv de documente şi cablograme care aparţineau Departamentului de Stat american şi Pentagonului.

Săptămâna trecută, WikiLeaks a precizat într-un mesaj postat pe Twitter că o “sursă de nivel înalt din cadrul statului ecuadorian a declarat site-ului WikiLeaks că Julian Assange va fi expulzat “în câteva ore sau zile”, folosind scandalul INA Papers ca pretext.

Scandalul INA Papers se referă la o colecţie de documente care au fost divulgate şi publicate în luna februarie şi, aparent, acestea au dezvăluit operaţiunile desfăşurate de INA Investment Corp., un paradis fiscal offshore creat de fratele preşedintelui ecuadorian Lenin Moreno. Numărul mare de e-mail-uri, comunicaţii telefonice şi chitanţe bancare aparent au creat o legătură între preşedintele ecuadorian şi familia sa şi o schemă de spălare de bani şi o serie de conturi bancare offshore. Dezvăluirile au dus la declanşarea unei anchete de corupţie asupra lui Moreno.

Moreno, care a negat acuzaţiile, a amplificat presiunea asupra lui Assange în aceste zile, declarând la un post de radio că Assange a încălcat în repetate rânduri termenii azilului. De altfel, Moreno a mers până într-acolo încât a sugerat în mod indirect că Assange şi WikiLeaks au publicat pe Internet fotografii personale cu el şi familia sa.

WikiLeaks a susţinut că Moreno încearcă – folosind scandalul INA Papers - să genereze un “pretext fals” şi o scuză justificabilă în public pentru a suspenda azilul lui Assange, invocând faptul că acesta din urmă a încălcat condiţiile refugierii în ambasada din Londra.

Fostul contractor NSA Edward Snowden, care a fost suspectat de spionaj în favoarea Chinei, s-a întrebat săptămâna trecută pe Twitter de ce Ministerul de Externe ecuadorian s-a referit în postări pe Twitter la revocarea cererii de azil.

Sâmbăta trecută, Ecuadorul a negat că ar intenţiona să îl expulzeze pe Assange sau că a încheiat un acord cu autorităţile britanice pentru a-l preda pe acesta. Ministerul ecuadorian de Externe l-a acuzat pe Assange de “ingratitudine” faţă de gazdele sale, susţinând că “solicitantul de azil şi asociaţii săi îşi exprimă din nou ingratitudinea şi lipsa de respect faţă de Ecuador”.

Într-o declaraţie ameninţătoare publicată duminică dimineaţa (GMT), Ministerul ecuadorian de Externe a susţinut că revocarea azilului este un “act suveran”, dar că expulzarea lui Assange nu este “iminentă”, fără a defini ce anume a dorit să spună prin “iminent”.

În urmă cu peste o săptămână, jurnalista Cassandra Fairbanks l-a vizitat pe Assange în ambasada Ecuadorului şi a fost închisă într-o cameră.

Assange a susţinut că este tratat ca un prizonier şi că ambasada nu îi permite să discute cu jurnalista într-o cameră ce nu conţine echipamente de supraveghere, adăugând că ambasadorul ecuadorian acţionează ca un agent al guvernului american.

Membri ai guvernului SUA consideră că Ecuadorul, de fapt, le oferă ce doresc ei cu privire la Assange. Un fost înalt oficial al Departamentului de Stat american a declarat în ianuarie pentru Buzzfeed că “în ceea ce ne priveşte, el este în închisoare”, potrivit Gateway Pundit.

Ca răspuns la rapoartele de săptămâna trecută privind potenţiala expulzare a lui Assange, susţinători ai acestuia s-au adunat în faţa ambasadei ecuadoriene din Londra în weekendul trecut. La un moment dat, doi poliţişti britanici au pătruns în ambasadă şi au ieşit puţin mai târziu.