Studenţi chinezi cer Chinei să nu mai ascundă masacrul din Piaţa Tiananmen

Protestele pro-democraţie din Tiananmen, 4 iunie 1989
Protestele pro-democraţie din Tiananmen, 4 iunie 1989 (Facebook.com)

Grupuri de studenţi de la universităţi de pe trei continente, aflate în Marea Britanie, SUA şi Australia au adresat o scrisoare guvernului Chinei cerând oprirea muşamalizării adevărului despre protestele şi masacrul din 4 iunie 1989 din Piaţa Tiananmen.

Un grup de studenţi chinezi care trăiesc în occident au făcut un apel public către guvernul Chinei prin care cer să pună capăt secretomaniei privind masacrul din Piaţa Tiananmen şi aducerea celor responsabili în faţa justiţiei, potrivit relatărilor mass-mediei occidentale.

Scrisoarea deschisă a celor 11 studenţi este riscantă politic într-un moment de înăsprire a controalelor de stat împotriva activiştilor şi grupurilor pentru drepturile civile. Regimul comunist a început să ia în răspăr segmentul din societatea civilă care este prea "vocal", începând cu organizaţii mici de caritate şi până la avocaţi pentru drepturile omului care apără cazuri sensibile politic, precum cel al practicanţilor Falun Gong.

Apelul studenţilor a generat un răspuns furibund din partea ziarului Global Times, controlat de regimul comunist, care i-a acuzat pe autorii scrisorii că deservesc "forţe ostile străine" şi încearcă să "sfâşie societatea", potrivit theguardian.com.

Semnatarul principal al scrisorii, Gu Yi, a declarat că grupul a simţit că are o datorie morală să facă publice informaţiile pe care le-a aflat după exilarea în Occident, cu privire la amploarea protestelor din Piaţa Tiananmen din Beijing şi represiunea guvernamentală sângeroasă de la 4 iunie 1989.

Gu, student la Universitatea din Georgia, a declarat: "în calitate de cetăţean chinez cu acces complet la informaţii în afara Chinei, am responsabilitatea de a spune concetăţenilor mei aceste lucruri. Am trăit în frică o mulţime de ani şi ceea ce încercăm să facem este să combatem această frică, pentru a putea trăi în libertate".

Scrisoarea despre evenimentele din mai şi iunie 1989 a fost în cea mai mare parte adresată colegilor de acasă, din China, prinşi în spatele a ceea ce grupul a numit "cenzura tot mai mare a internetului".

Scrisoarea a notat că: "Unii spun că Partidul Comunist din China a diminuat ceea ce s-a întâmplat la 4 iunie şi nu ar trebui să ne mai preocupe asta, şi totuşi represiunea persistă: adevărul este încă ascuns; victimele sunt încă umilite. "

Apoi apelul studenţilor continuă cu demolarea aşa-numitului "vis chinez", un concept favorit al preşedintelui Xi Jinping, frecvent utilizat de către guvern care încearcă să cumpere masele să îşi vândă libertăţile pe un oarecare progres economic, şi acesta controlat de Partid.

"Avem un vis în inimile noastre, că într-un viitor nu prea îndepărtat fiecare dintre noi va putea trăi într-o ţară fără frică, unde istoria este restaurată şi justiţia realizată. Acesta este visul chinez pe care-l avem - noi, un grup de studenţi chinezi care studiază în străinătate."

Scrisoarea a atras deja mai mult de 50 de noi semnături de când a fost postată online, a declarat Gu, inclusiv a unui elev de liceu din China pe care Gu l-a descris ca fiind foarte curajos. El nu le-a spus părinţilor despre scrisoare pentru a nu-i îngrijora.

Publicarea scrisorii a marcat un protest neobişnuit al unor studenţi ce nu au legătură cu cercurile activiste din China, şi aparţinând unei alte generaţii decât a militanţilor pro-democraţie care au ajuns în exil după 1989. Grupul este în străinătate pentru moment, dar alegerea de a posta scrisoarea lor deschisă online, astfel încât mesajul să poată ajunge în China, ar putea însemna că impactul ei în China va creşte.

Evenimentele din 1989 sunt unul dintre cele mai mari tabuuri în China contemporană, unde se face referire la masacru ca la un simplu "incident" în mass-media oficială şi rapoartele guvernamentale, iar cenzorii interzic chiar şi referinţele indirecte.

"Cât de riscantă este această scrisoare? Având în vedere nisipurile mişcătoare ale sensibilităţii politice, răspunsul la o astfel de întrebare este dificil, dar climatul pentru discutarea evenimentelor din 1989 a devenit cu mult mai grav faţă de climatul premergător al celei de-a 25-a aniversare de anul trecut ", a declarat Louisa Lim, autorul cărţii The People’s Republic of Amnesia - Tiananmen Revisited (Republica Populară Amnezia - Tiananmen Reexaminat), o naraţiune a protestelor, represiunii şi urmărilor acestora.

"În trecut, comemorările private ce aveau loc în spatele uşilor închise erau tolerate; anul trecut, şi acestea au fost vizate de regim... Autorităţile chineze par hotărâte să încerce să tempereze orice discuţie sau comemorare a evenimentelor din 4 iunie folosind orice mijloace necesare".

Global Times, urmând marotele ridicole ale liniei de Partid, a insistat că evenimentele din Piaţa Tiananmen au fost extirpate în mare parte din dezbaterea publică, "de comun acord cu societatea", nu că au fost ascunse de guvern. Publicaţia a mai notat că cetăţenii chinezi care doresc, pot ocoli cu uşurinţă controalele pentru a accesa "informaţii sensibile pe site-urile din străinătate".

"Societatea chineză a ajuns la un consens privind ne-dezbaterea incidentului 1989", a afirmat ziarul, în campania plină de calomnii, publicată iniţial în limba chineză şi engleză. "Când China merge înainte, unii încearcă să denatureze istoria în încercarea de a rupe societatea în bucăţi. Este o încercare lipsită de sens".

Guvernul chinez a încercat prin toate mijloacele să controleze percepţia evenimentelor ce au avut loc cu un sfert de secol în urmă.

Sistemul chinezesc complex de cenzură a internetului utilizează o serie de instrumente pentru a gestiona informaţiile pe care cetăţenii săi le pot vedea, de la un firewall care taie accesul la site-urile străine nedorite, la grupuri de troli- comentatori online plătiţi, care susţin linia guvernului, şi cenzurarea termenilor sensibili de căutare pe motoarele interne de căutare.

Lim a notat că "studenţii care au scris această scrisoare au dreptate să constate că mulţi dintre contemporanii lor ştiu foarte puţin despre ceea ce s-a întâmplat la 4 iunie 1989." Ea a subliniat că, chiar imaginea iconică a unui şir de tancuri oprit de către un om neînarmat este practic necunoscută în China:

"Când mi-am scris cartea, am invitat 100 de studenţi din Beijing să identifice imaginea omului tanc. Marea majoritate, 85%, nu a avut nici o idee ce însemna sau unde a fost făcută poza, punând întrebări de genul "Este din Coreea de Sud?" şi "Este din Kosovo?", se arată în Guardian.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii