Stoltenberg: Rusia acceptă prea puţini observatori la exerciţiul militar din Belarus
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a declarat că Rusia şi Belarus nu şi-au respectat angajamentele internaţionale de a fi total transparente în privinţa exerciţiului militar planificat pentru luna următoare în Belarus.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. (Getty Images)
Într-un interviu acordat joi agenţiei de ştiri AP în Varşovia, Stoltenberg a declarat că Rusia foloseşte “breşe” pentru a reduce la minimum numărul personalului NATO căruia i se permite să supravegheze exerciţiul militar cunoscut sub numele de Zapad 2017.
Pe baza regulilor OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), cunoscute sub numele de Documentul de la Viena, statele care desfăşoară exerciţii militare ce implică peste 13.000 de soldaţi trebuie să anunţe celelalte naţiuni în avans şi să fie deschise pentru observatori.
Conducerea din Belarus a precizat că exerciţiul militar Zapad 2017 implică 12.700 de soldaţi – chiar sub limită – dar statele membre NATO suspectează că, în cele din urmă, vor participa mult mai mulţi soldaţi.
La începutul acestei săptămâni, Belarusul a declarat că a invitat observatori din şapte ţări la exerciţiul din 14-20 septembrie. Stoltenberg a declarat pentru AP că NATO va trimite doi experţi ca răspuns la oferta Minskului, adăugând totuşi că nu este suficient.
NATO invită de regulă Rusia să supravegheze exerciţiile militare ca o măsură de întărire a încrederii, a declarat Stoltenberg, adăugând că “Rusia nu a invitat niciodată, de la sfârşitul Războiului Rece, un aliat NATO ca observator la vreunul dintre exerciţiile sale”.
“Cerem Rusiei să respecte în întregime Documentul [de la Viena] şi, de asemenea, să nu folosească breşe precum exerciţii neanunţate, sau multe comandamente diferite pentru ceea ce în realitate este de fapt un singur exerciţiu”, a adăugat el.
Rusia a respins temerile exprimate în ceea ce priveşte Zapad 2017.
“[Zapad] este un exerciţiu obişnuit, de rutină. Nu este o agresiune cum consideră unele ţări”, a declarat Aleksandr Fomin, adjunct al ministrului rus al Apărării, într-un interviu acordat joi canalului de televiziune Rossia 24. “Nu văd niciun motiv pentru care să le fie frică. Totul, ca de obicei, va fi deschis şi prietenos”.
Un oficial NATO a declarat la începutul acestei săptămâni că o transparenţă mai mare este importantă pentru a “preveni interpretările greşite şi calculele eronate” în ceea ce priveşte exerciţiile militare.
Rusia şi Belarus au ales o “abordare selectivă” a transparenţei, care nu oferă observatorilor oportunităţi să discute despre exerciţiul Zapad cu soldaţi individuali sau pentru a efectua zboruri de monitorizare, a adăugat oficialul.
Ministrul lituanian al Apărării, Raimundas Karoblis, a avertizat în luna iunie că Moscova ar putea folosi exerciţiul Zapad ca acoperire pentru o comasare militară agresivă pe flancul estic al NATO. Karoblis a adăugat că guvernul său a estimat că 100.000 de soldaţi ruşi vor fi implicaţi în exerciţiul din septembrie, în loc de cifra oficială de 12.700.
Fostele state Baltice conduse la un moment dat de sovietici se tem că, după criza provocată de Moscova în estul Ucrainei, ar putea fi următoarele pe lista Kremlinului. Astfel, aceste state sunt îngrijorate de urmările exerciţiului Zapad 2017 din Belarus, ţară care se învecinează cu Letonia, Lituania şi Polonia.
