Spania: Criza economică favorizează mişcări de extremă dreaptă cu o prezenţă mai degrabă mediatică decât politică

În Spania au avut loc în ultimele săptămâni diferite manifestări radicale de extremă dreaptă, iar experţii susţin că, deşi acestea apar mai degrabă în media decât în mod real, pe scena politică actuală, criza economică prin care trece ţara poate fi considerată un mediu prielnic pentru apariţia acestor mişcări.

În Madrid, de Ziua Cataloniei, un grup de extremă dreaptă a provocat tulburări ale ordinii publice, iar ulterior, într-un liceu din oraşul madrilen Quijorna, a avut loc o expoziţie de simboluri fasciste. În luna august, primarul localităţii Baralla (Lugo, Galicia), Manuel González Capón, a declarat că 'aceia care au fost condamnaţi la moarte pe durata dictaturii franchiste au meritat-o', într-o dezbatere privind atentatele organizaţiei separatiste galiciene Resistencia Gallega, aminteşte portalul de ştiri al radioteleviziunii spaniole.

'Apar mai mult în media decât pe scena politică, şi mă refer la cifre', arată Xavier Casals, doctor în istorie contemporană la Universitatea din Barcelona, făcând referire la rezultatele ultimelor alegeri generale, la care partidele calificate ca aparţinând extremei drepte au obţinut în total 0,3% din totalul voturilor exprimate. În plus, cel mai recent sondaj al Centrului pentru anchete sociologice (CIS) semnala că 2,1% dintre cetăţeni se situau mai degrabă în partea extremei drepte a spectrului politic. La rândul său, José Luis Rodríguez, profesor de ştiinţe istorice şi juridice la Universitatea Rey Juan Carlos, arată că informaţiile apărute în presă pe această temă şi-au făcut simţită prezenţa întrucât 'extrema dreaptă este foarte uşor de vândut în presă'.

Experţii sunt însă de acord: Spania trece printr-o criză economică şi politică, ce constituie un mediu prielnic pentru înmulţirea acestor mişcări. Aici însă nu există condiţiile pentru ca acestea să devină semnificative din punct de vedere politic şi parlamentar, aşa cum se petrece cu Zorii Aurii în Grecia, formaţiune care are 18 deputaţi, după ce a obţinut 7% din voturi.

'Este un moment bun pentru grupurile de extremă dreaptă, din cauza crizei economice,şi din cauza discreditării democraţiei', explică preşedintele Mişcării împotriva intoleranţei, Esteban Ibarra. Profesorul Juan Carlos Monedero, de la Universitatea Complutense din Madrid, susţine acelaşi lucru: 'crizele, precum cea a sistemului capitalist în care trăim, generează mereu răspunsuri de tip fascist'. Indiferenţa politică, mai spune şi Jordi Rodríguez Virgili, profesor de comunicare politică de la Universitatea din Navarra, este un alt factor ce duce la astfel de mişcări populiste şi care se bazează mult pe demagogie.

În prezent, în Spania este totuşi greu, dacă nu chiar imposibil ca extrema dreaptă să ajungă să aibă importanţa din alte ţări europene, din mai multe motive, printre care faptul că extremiştii de dreapta nu au un partid şi nici un lider, iar populaţia este mult mai reticentă, prin prisma fostei dictaturi franchiste, a cărei amintire este totuşi încă prezentă în minţile oamenilor. 'Nu există nici un partid, nici un lider carismatic care să adune, în Spania, acest gen de mişcări', dă asigurări María Tejada, coordonator pentru imigraţie din cadrul Fundaţiei Ideas (apropiată stângii spaniole, n.r.), autoare a unui raport care atrage însă un semnal de alarmă asupra avântului extremei drepte în Spania. Extrema dreaptă a fost ultima oară reprezentată în parlament în 1982, prin partidul Fuerza Nueva, care între timp a dispărut. Acum, votul partizanilor extremei drepte ajunge de obicei la formaţiunile politice cu ideologie conservatoare, confirmă experţii. 'Oamenii nu vor să revină l

a experienţe dictatoriale', confirmă şi Ibarra.

Sociologii şi politologii atrag însă atenţia că nu trebuie renunţat la starea de alarmă faţă de aceste grupuri de extremă dreaptă. 'Pericolul există, pentru că începe să se producă o contaminare a discursului extremist în cadrul partidelor conservatoare', crede María Tejada. În aceste momente de criză, explică ea, extrema dreaptă 'oferă anumitor straturi sociale ceea ce vor să audă: identificarea unui duşman care trebuie învinovăţit pentru această situaţie'.

Mişcarea împotriva intoleranţei susţine că Ministerul spaniol de Interne ar şti de existenţa a cel puţin 10.000 de persoane cu vederi de extremă dreaptă, plus 1.500 de site-uri cu informaţii de acest gen. 'Există un pericol latent, însă, din fericire, putem lua şi măsuri, aşa cum a fost reforma Codului Penal', susţin responsabilii acestei asociaţii.