PNL stârneşte controverse. Cine refuză să participe la programe de prevenţie, obligat să scoată bani din buzunar

Liberalii au depus în Parlament, sub semnătura deputaţilor Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga şi Horia Cristian, un proiect de lege care vizează activitatea de prevenţie în sănătate, iniţiativă care s-a lovit deja de primele critici în spaţiul public. PSD a criticat dur proiectul prin vocea lui Valeriu Zgonea.

Aflat în dezbatere publică până la 1 martie, iniţiativa legislativă arată că prevenţia se desfăşoară în baza unei politici şi a unei strategii pe termen mediu şi lung, materializate sub forma unui program naţional de prevenţie multianual, care are subprograme anuale.

Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate

Politica, strategia şi programul se aprobă de Guvern, la propunerea Agenţiei Naţionale de Prevenţie în Sănătate, o entitate care se înfiinţează prin această lege, care urmează să se ocupe de acest domeniu, sub conducerea Ministerului Sănătăţii. Finanţarea acestor programe ar urma sa se facă de la bugetul de stat, iar sumele alocate nu pot fi mai mici decât 10% din fondurile publice alocate sistemului naţional de sănătate.

Proiectul de lege prevede că toţi cetăţenii români, precum şi rezidenţii legali au dreptul să beneficieze de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Toţi beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii.

Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească cumulativ două condiţii: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiţii sportive.

Cine refuză participarea, plăteşte

În iniţiativa legislativă se afirma că orice cetăţean are dreptul să refuze participarea la programele de prevenţie, însă, în acest caz, poate suporta, parţial sau în totalitate, costurile tratamentului.

"Sau, altfel spus, (poate - n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite.

De exemplu, o pacientă cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate.

Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în primă etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare", arată iniţiatorii legii în expunerea de motive.

Zgonea îi critică pe liberali

Printre cei care au criticat proiectul de lege depus de liberali se numără şi preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea.

"PNL a iniţiat un proiect de lege care poate obliga pacienţii de cancer să îşi plătească tratamentul dacă nu participă la programe de prevenţie. Asta înseamnă că un bătrân aflat în vârf de munte, pentru care mersul la medic reprezintă o adevărată aventură, în cazul în care are cancer, trebuie să îşi plătească tratamentul. Pentru că nu a ajuns să îşi facă controalele de prevenţie. Şi pentru că PNL se gândeşte doar la cei bogaţi, nu şi la omul de rând, care poate nu îşi permite să plătească medicamentele.

Cu aceşti oameni ce facem? Îi lăsăm să moară în chinuri pentru că nu au ajuns la controalele de prevenţie? Oricum, vă spun din proprie experinţă, mama mea şi-a făcut analizele din 6 în 6 luni, dar cancerul a fost descoperit doar când era deja prea târziu ca să poată fi salvată", a scris Valeriu Zgonea pe pagina sa de Facebook.

Liberalii revin cu precizări

După o serie de reacţii critice în spaţiul public, deputatul Eugen Nicolăescu a revenit cu precizări pe această temă.

"Proiectul de Lege privind prevenţia în Sănătate prevede că cetăţenii să fie informaţi, să primească gratuit aceste servicii de prevenţie ca un drept şi o responsabilitate a statului român faţă de ei, dar solicită ca şi cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de propria sănătate.

De aceea, cetăţenii pot refuza, potrivit prevederilor din proiectul de lege, în scris, serviciile de prevenţie, însă în cunoştinţă de cauză, fiind avertizaţi că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor.

Aceasta va fi opţiunea fiecărui cetăţean în parte după ce a fost informat şi el a decis cum este mai bine pentru el. Toate aceste aspecte se vor regăsi în normele de aplicare care se vor dezbate public cu cât mai mulţi cetăţeni, asociaţii ale pacienţilor şi profesionale şi se vor identifica soluţiile cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte", a declarat Eugen Nicolăescu.

Din perspectiva deputatului PNL, este foarte important faptul că, pentru prima dată, vom avea o Lege a prevenţiei în Sănătate pentru toţi cetăţenii, indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi.

"Programele de prevenţie vor fi finanţate din bugetul de stat şi nu din banii asiguraţilor - ceea ce este corect, echitabil şi vor rămâne mai multe fonduri pentru asiguraţi, contribuabilii la fondul de asigurări de sănătate. Legea va prevede că 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an să se regăsească în alocări din bugetul de stat pentru prevenţie, adică peste 600 de milioane de euro.

Pentru aplicarea legii, echipele de medici şi profesionişti în sănătate publică vor elabora norme de aplicare astfel încât să se ia în considerare specificul riscurilor de natură medicală, patologiilor din România, condiţiilor de logistică, condiţiilor din diverse zone ale ţării, în aşa fel încât toţi cetăţenii să beneficieze de servicii de prevenţie. Întrucât se utilizează fonduri publice, este nevoie ca acestea să fie gestionate şi administrate corect în favoare cetăţenilor români", a mai precizat Eugen Nicolăescu.

La rândul său, şefa PNL Alina Gorghiu a subliniat că "nicio lege nu e perfectă". "Legea prevenţiei în sănătate este însă o lege bună şi toate prevederile ei sunt eminamente pozitive pentru cetăţeni. Îmi pare rău că nu a fost citită. Sau înţeleasă".