Expoziţia morţii, la Timişoara. Antonie Popescu: "Sinistra expoziţie de cadavre încalcă legea română"

Muzeul Banatului din Timişoara găzduieşte controversata expoziţie de cadavre "Our Body: Universul Interior". Expoziţia nu este doar controversată, ci şi organizată ilegal, susţine avocatul Antonie Popescu.
Cadavre plastinate din China, expuse la Cluj
Cadavre plastinate din China, expuse la Cluj (Epoch Times România)

În cazul macabrei expoziţii de cadavre de la Timişoara avem de a face nu numai cu o încălcare a eticii, ci şi a legii române, care nu autorizează niciun muzeu şi nicio altă organizaţie economică să manipuleze cadavre sau să le expună public cum se întâmplă în situaţia de faţă, a tras un semnal de alarmă avocatul Antonie Popescu, într-un interviu acordat Epoch Times România.

În cadrul controversatei expoziţii "Our Body: Universul Interior" la care face referire avocatul vor fi prezentate publicului nu mai puţin de 200 de "exponate", corpuri umane reale sau părţi ale corpului conservate prin tehnica plastinaţiei provenite direct din China - o ţară unde domneşte de ani buni unul dintre cele mai criminale regimuri comuniste din istorie, acuzat, de altfel, de recoltare forţată de organe, pe viu, de la prizonieri de conştiinţă.

Cine sunt "exponatele"? Nu se ştie exact. În timp ce organizatorii nu prezintă documentele care să ateste identitatea acestora, cauzele decesului, ori documente privind consimţământul lor sau al familiilor lor în vederea folosirii corpurilor în scopuri educaţionale, o serie de organizaţii care apără drepturile omului, inclusiv de la noi din ţară [Societatea Timişoara, SIRDO şi PRO VITA], vorbesc despre posibilitatea ca oamenii expuşi pentru delectarea publicului să fie prizonieri executaţi de regimul comunist chinez.

Expoziţia, organizată cu încălcarea legii

Pe lângă chestiunea de etică care, în mod evident, trebuie ridicată, există şi o problemă de legislaţie. Avocatul Antonie Popescu a explicat că, în cazul unor cadavre umane, legea română aplicabilă permite doar spitalelor, instituţiilor de învăţământ medical superior şi serviciilor de medicină legală să întreprindă acte de manipulare.

Art. 2 din Legea nr.104/2003 privind manipularea cadavrelor umane prevede clar că "dreptul de manipulare a cadavrelor umane pentru diagnostic sau activităţi didactice şi ştiinţifice revine serviciilor de anatomie patologică şi de prosectură ale spitalelor şi instituţiilor de medicină legală, catedrelor de anatomie şi de anatomie patologică ale instituţiilor de învăţământ superior medical uman de stat sau private, acreditate ori autorizate, care organizează serviciile pentru exploatarea cadavrelor.

"Or, în cazul de faţă, a fost mai mult o acţiune comercială şi de spectacol (vânzarea de bilete), contrare legii şi eticii majorităţii", a subliniat avocatul Antonie Popescu. Practic, nici societăţile comerciale, nici muzeele şi nici organizatorii de expoziţii nu au dreptul de manipulare a cadavrelor.

Deşi iniţial o astfel de încălcare se pedepsea penal, cu închisoarea de la 1 la 3 ani, în 2014 legea s-a schimbat, fapta devenind contravenţie şi fiind sancţionată cu amendă de la 500 lei la 3.000 lei. Între timp, în 2013, Muzeul Antipa din Bucureşti a găzduit, tot prin încălcarea legii, o expoziţie similară - The Human Body - care a stârnit la rândul său ample controverse însă, din motive neclare, Parchetul nu a intervenit atunci.

"Expoziţia de cadavre umane a fost organizată cu încălcarea legii şi într-un mod tulburător în raport cu sentimentele religioase ale majorităţii absolute a cetăţenilor, într-o ţară a UE care nu este un stat de drept dacă instituţiile sale au asistat pasive la un spectacol grotesc oferit inclusiv copiilor, culmea, uneori într-un cadru organizat de şcoli, în vacanţele şcolare.

În privinţa invocării dreptului la cunoaştere, câtă vreme se face abstracţie de legătură constitutivă cu etica/bioetica, invocarea acestui drept de către organizatorii expoziţiei de cadavre umane este puerilă fiind o trimitere anapoda la ochii chirurgului, pentru că şi un criminal îşi poate motiva acţiunea criminală spunând că "a vrut să vadă ce e înlăuntru sau dacă omul rezistă (la lovitură, agresiune prin tăiere, de pildă)".

Sau un torţionar poate spune că a vrut să testeze limitele umane la anumite acte de tortură. Sau se pot invoca unele convingeri pentru un act de violenţă sau tortură. Şi nu e vorba despre a-şi privi propriul corp, ci despre a privi corpul altei persoane, care poate, potrivit unei anumite religii, ar fi trebuit să fie depusă într-un alt loc, fără a fi agreată vreo variantă de exhibiţionism", a opinat Antonie Popescu, avocatul care a reprezentat Asociaţia 21 Decembrie în dosarele Revoluţiei, inclusiv la CEDO.

Simţul dreptăţii, atrofiat. Autorităţile oarbe

"Ceea ce se întâmplă acum, pare un test şi încă o agresiune asupra Timişoarei care a putut cunoaşte dimensiunea criminală a securităţii prin asasinarea în stradă şi în spitale a peste 40 de oameni [Operaţiunea Trandafirul - n.r.] identificaţi cu nume şi prenume, transportarea şi arderea lor la crematoriul Cenuşa din Bucureşti, în Decembrie 1989.", a punctat avocatul.

Cu toate acestea, reacţia opiniei publice nu a fost la nivelul aşteptat. Unii intelectuali au luat atitudine, alţii nu. În opinia avocatului, nu putem ascunde faptul că astăzi, corpul social nu are reacţii adecvate, fiind obosit, dezamăgit de cei peste 20 de ani în care lucrurile nu au mers deloc bine, regulile morale ca şi legile nu sunt respectate etc. - "E un moment în care simţul dreptăţii apare cam atrofiat".

O parte a societăţii civile a luat însă atitudine şi a cerut închiderea şi interzicerea unor astfel de expoziţii pe teritoriul României, reacţie firească din punctul de vedere al avocatului având în vedere "obligaţiile etice ale omului de respect pentru fiinţa umană, faţă de corpul uman, inclusiv după moarte, care, iată, poate ajunge obiect de tranzacţie".

"Într-un stat de drept, cu aranjament democratic funcţional şi consolidat, ar fi trebuit să intervină instituţiile abilitate, în primul rând, în speţă Poliţia (care, faţă de nerespectarea legii, poate proceda şi la confiscarea specială), activitatea poliţiei fiind sub supravegherea Parchetului, prin procurori - care au obligaţia să intervină atunci când Legea 104/2003 este încălcată.

Or, ele, instituţiile şi în cazul acestor sinistre expoziţii şi în cazul morţilor din perioada infracţională decembrie 1989 – iunie 1990, de exemplu, au fost complet insensibile – deşi aici era vorba de persoane cunoscute, de tineri în principal – instituţiile statului nu au dorit să se ştie adevărul, au ascuns fapte criminale de o gravitate extremă în perioada menţionată", a continuat Antonie Popescu.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne