Radu Carp: Rusia ar trebui să-şi asume trecutul URSS şi să ceară oficial scuze supravieţuitorilor deportărilor

Prin manipulare şi neadevăr istoric, Ministerul de Externe al Rusiei nu va reuşi să genereze un dialog constructiv cu România, susţine secretarul general al PNL, Radu Carp.
Radu Carp
Radu Carp (facebook.com)

Liberalii au luat act "cu surprindere" de declaraţiile purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, Maria Zaharova, referitoare la presupusa încercare a ţării noastre "de a retuşa sau a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi prin folosirea unei retorici cu pronunţat caracter antirusesc".

"Doamna Zaharova a făcut o paralelă total neadecvată între deschiderea, la data de 27 ianuarie 2016, a expoziţiei "Cu faţa, în spatele sârmei ghimpate. Deportarea etnicilor germani în URSS - o istorie documentară", organizată de CNSAS, Fundaţia Konrad Adenauer şi Forumul Democrat al Germanilor din România - Regiunea Extracarpatică şi Ziua Internaţională pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului, celebrată la aceeaşi dată.

Cele două evenimente, comemorarea Holocaustului, respectiv deportarea etnicilor germani din România, marchează aspecte diferite ale suferinţelor îndurate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Este singura paralelă care se poate face, ţinând cont de diferenţa de intensitate a suferinţelor îndurate, incomensurabilă şi irepetabilă prin unicitatea ei în cazul Holocaustului, condamnabilă în cazul oricăror deportări de populaţii", a transmis Radu Carp într-un comunicat de presă.

Pe data de 27 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj public în care a subliniat faptul că această zi reprezintă un prilej de amintire şi de recunoştinţă faţă de victimele Holocaustului, "o perioadă tragică din istoria omenirii, în care semeni de-ai noştri au căzut victimele campaniilor de teroare, exterminare şi distrugere în masă pe motive rasiale, etnice sau naţionale, scene de crimă greu de imaginat în lumea contemporană".

Potrivit liberalilor, Maria Zaharova a ignorat cu bună ştiinţă acest mesaj public, precum şi manifestările organizate pe data de 27 ianuarie 2016 de autorităţile guvernamentale şi non-guvernamentale din România pentru a marca Ziua Internaţională pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului.

"România îşi va asuma obligaţiile care îi revin din exercitarea în acest an a preşedinţiei Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) şi va lua măsuri pentru consolidarea educaţiei în domeniul Holocaustului în rândul tinerilor. Doamna Zaharova a omis, de asemenea, să precizeze că aceeaşi expoziţie condamnată de domnia sa a mai fost prezentată publicului din România cu alte ocazii, în alţi ani, fără a genera reacţii negative din partea partenerilor externi sau a publicului. De asemenea, deportarea etnicilor germani din 1945 este comemorată în fiecare an în România, ca de altfel în toate statele în care au avut loc evenimente similare - cele din estul Europei căzute sub ocupaţie sovietică.

Faptul că Federaţia Rusă doreşte sau nu să-şi asume trecutul sovietic în care au avut loc numeroase nerespectări ale drepturilor omului nu este opţiunea României. Interesează însă respectarea adevărului istoric: deportarea etnicilor germani din România s-a făcut în timpul unui regim de ocupaţie militară, cel al URSS, nefiind generată de autorităţile româneşti din acea perioadă. Doamna Zaharova insinuează responsabilitatea acestor autorităţi în deportarea etnicilor germani. Vizionarea expoziţiei respective i-ar arăta cât de neconformă adevărului este această afirmaţie", se arată în comunicatul liberalilor.

PNL consideră că aceste declaraţii nu privesc neapărat România, ci relaţia actuală a Federaţiei Ruse cu Germania.

"Ministerul de Externe al Rusiei doreşte probabil, prin vocea doamnei Zaharova, să creeze o neînţelegere între doi parteneri tradiţionali, România şi Germania, uniţi în comemorarea suferinţelor îndurate de generaţia care a trăit în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ambele ţări şi-au asumat responsabilitatea pentru crimele comise în contextul Holocaustului. La fel, Federaţia Rusă ar trebui să-şi asume trecutul URSS şi să ceară oficial scuze supravieţuitorilor deportărilor operate de acest stat din teritoriile ocupate", susţin liberalii.

Ce acuzaţii a lansat MAE rus la adresa României

Ministerul de Externe al Federaţiei Ruse îşi exprimă îngrijorarea faţă de încercări din România de a retuşa sau a rescrie istoria celui de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi prin folosirea unei retorici cu pronunţat caracter antirusesc, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă la Moscova, purtătoarea de cuvânt a ministerului, Maria Zaharova, se arată pe pagina web a MAE rus, potrivit Agerpres.

Înaltul oficial rus a vorbit despre o expoziţie organizată recent la Bucureşti, având ca temă deportarea saşilor din Transilvania în URSS în 1945, în contextul în care, pe plan internaţional, se comemora Ziua Holocaustului, marcată şi la Bucureşti "prin evenimente destul de modeste".

În schimb, expoziţia despre deportarea etnicilor germani în URSS a avut, în opinia Mariei Zaharova, "tonuri făţiş antisovietice şi antiruseşti", punându-se accentul pe condamnarea acţiunilor "crude, inumane" ale "forţelor de ocupaţie sovietice" faţă de etnicii germani şi lăsându-se în schimb deoparte "fapte pe larg cunoscute care dovedesc vina Berlinului şi a Bucureştiului în genocidul evreilor şi al ţiganilor".

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a afirmat că "un rol activ în tot acest spectacol" l-a avut ambasadorul Germaniei în România, Werner Hans Lauk.

"La ceremonia de deschidere a expoziţiei (despre deportarea saşilor) nu s-a auzit niciun fel de condamnare a Holocaustului, niciun cuvânt de compasiune pentru evreii români. A fost dat uitării adevărul istoric potrivit căruia listele cu germani care urmau să fie exilaţi din România postbelică au fost întocmite chiar de administraţia românească", a declarat oficialul rus.

În acest mod, a continuat Maria Zaharova, Bucureştiul şi-a asigurat reducerea comunităţii de saşi şi totodată a comunităţii maghiare în Transilvania în favoarea populaţiei româneşti.

"Cine, dacă nu în primul rând preşedintele României, etnicul german Klaus Iohannis, ar trebui să cunoască aceste pagini din istoria recentă a ţării sale", a întrebat retoric Maria Zaharova, adăugând, în final, că în aceste zile când este marcată capitularea naziştilor la Stalingrad, Rusia nu a uitat de partea cui a luptat armata română în acele zile.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne