Distrugerea patrimoniului istoric al Bucureştiului de notorietate internaţională. Politicienii trăiesc într-o realitate paralelă

Conferinţă de presă cu tema-” Rezoluţia ICOMOS ”
Conferinţă de presă cu tema-” Rezoluţia ICOMOS ” (Epoch Times România)

Bucureştiul nu mai este de multă vreme un mic Paris. Clădiri ce făceau cândva mândria Capitalei zac în ruină sau sunt demolate pentru a face loc unor turnuri de sticlă, oţel şi inox. Problema a depăşit cu mult graniţele ţării, stârnind îngrijorare la nivel internaţional. Miercuri, 5 februarie, la Casa Mincu din Bucureşti, asociaţiile ProDoMo, Pro Patrimonio şi Salvaţi Bucureştiul au prezentat rezoluţia prin care Comitetul Internaţional al Oraşelor şi Satelor istorice (CVVIH- ICOMOS) cere autorităţilor române să pună capăt distrugerii monumentelor istorice ale oraşului Bucureşti.

Bazată pe raportul "Patrimoniul Bucureştiului 2008 - 2012, Pericol de demolare", elaborat de ProDoMo, rezoluţia ICOMOS, organismul UNESCO pentru patrimoniul construit la nivel mondial, trage un semnal de alarmă cu privire la degradarea patrimoniului arhitectural şi cultural al Capitalei. Experţii internaţionali fac un apel către autorităţile române pentru a opri demolările şi distrugerea zonelor construite protejate şi a elabora o strategie pentru conservarea patriomoniului arhitectural şi cultural al oraşului Bucureşti.

În pofida faptului că rezoluţia îi priveşte în mod direct, reprezentanţii Ministerului Culturii, ai Primăriei şi, în genere, ai clasei politice cu atribuţii în domeniu nu au fost prezenţi la conferinţă, cu toate că au fost invitaţi.

"Politicul trăieşte într-o realitate paralelă", a constatat preşedinta ProDoMo, Roxana Wring, fără să fie surprinsă de lipsa oficialilor români. Autorităţile au fost "surde" de-a lungul anilor la vocile ONG-urilor care au încercat să oprească distrugerea patrimoniului acestui oraş.

ProDoMo - Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România - şi Salvaţi Bucureştiul se luptă de ani de zile să-şi facă auzite vocile la Ministerul Culturii şi la Primăria Capitalei, în încercarea de a salva de la demolare clădiri emblematice pentru spiritul acestui oraş.

Reamintim că Salvaţi Bucureştiul a câştigat recent în instanţă un proces cu Primăria, în urma căruia Hala Matache, demolată pentru construirea bulevardului Buzeşti-Berzei-Uranus ar putea fi reconstruită pe amplasamentul original, iar preşedinta ProDoMo, Roxana Wring este nelipsită de la şedinţele Primăriei, încercând să împiedice avizarea construirii în zone istorice ale Bucureştiului a unor turnuri de sticlă care să sluţească chipul acestui oraş.

Prezent şi el la dezbateri, Nicuşor Dan a scos în evidenţă faptul că raportul ProDoMo este singurul document pe care UNESCO l-a primit de la România, membră a acestei organizaţii, cu privire la patrimoniul oraşului Bucureşti

"În orice alt oraş al lumii", a remarcat Nicuşor Dan, "dacă ar fi existat un raport ca cel făcut de ProDoMo, Ministerul Culturii ar fi invitat la dialog şi ar fi încercat să folosească această expertiză pe care cineva din societate o are, ori aici noi suntem într-o poziţie de adversitate cu autorităţile."

"Oriunde în lumea civilizată, dacă ar fi apărut o astfel de expertiză, fie că ar fi fost vorba de oraşul Bordeaux, de Nantes sau de Sofia, în secunda următoare arhitectul şef şi-ar fi dat demisia. Nu se poate ca organismul mondial care se ocupă de patrimoniu să spună că Bucureştiul îşi distruge monumentele!" a mai declarat Nicuşor Dan.

Nicuşor Dan a reamintit că în 2008 o comisie prezidenţială stabilea o serie de măsuri urgente pentru oprirea distrugerii patrimoniului. Nici până în prezent măsurile nu au fost puse în operă iar oraşul a continuat să fie distrus.

Nimeni nu a băgat în seamă propunerile făcute de ONG-uri pentru salvarea patrimoniului acestui oraş. Tragi-comedia este că toate deciziile de distrugere a patrimoniului istoric al Bucureştiului au fost semnate de nişte funcţionari şi toţi aceşti funcţionari sunt încă în post, continuând să dea acte cu vicii de legalitate, afirmă Nicuşor Dan, care a subliniat faptul că a adus acest lucru la cunoştinţă tuturor miniştrilor culturii ce s-au succedat la ministerul de resort, fără ca vreunul dintre ei să fi luat măsuri.

Mai mult, Salvaţi Bucureştiul a întocmit încă din 2010 un proiect de modificare a legii 422, Legea privind protejarea monumentelor. În aprilie 2010, lui Nicuşor Dan i s-a comunicat, la Ministerul Culturii, că "nu este oportun să se modifice legea, căci guvernul va adopta Codul Patrimoniului în două luni". Au trecut patru ani de atunci şi în acest interval de timp Nicuşor Dan a mai auzit acest răspuns de cel puţin 10 ori, de la toţi miniştrii care s-au succedat. Ultima oară, codul patrimoniului a fost promis în noiembrie 2013 de Secretarul de stat Radu Boroianu. Promisiunea este neonorată în prezent.

Tot în 2013, a atras atenţia Roxana Wring, România a încercat să devină Membră a Comitetului UNESCO pentru Patrimoniul Mondial, însă nu a fost aleasă. La acest eşec ar fi contribuit şi modul în care a ales guvernul să trateze patrimoniul de la Roşia Montană.

"Fără clădirile istorice vom avea un oraş lipsit de identitate în care noi, cetăţenii nu ne vom putea regăsi", a tras un semnal de alarmă şi Raluca Munteanu, reprezentată Pro Patrimonio.

Întrebaţi ce efecte speră să decurgă din rezoluţia CCVIH - ICOMOS, organizatorii au arătat că speranţa rămâne în societatea civilă, singura în măsură să schimbe ceva în interiorul acestei ţări. România este un stat suveran şi nicio autoritate din exterior nu o poate obliga să îşi respecte propriul patrimoniu, însă românii pot lua poziţie şi pot să încerce să îşi trezească proprii politicieni.

Dacă vrem să nu mai fim cetăţeni "de rangul doi" ai Europei, este timpul să ne facem auzită vocea şi să cerem clasei politice să acţioneze în interesul celor care i-au votat a explicat Roxana Wring într-un interviu acordat Epoch Times.

Reporter Epoch Times: Ce reprezintă ICOMOS şi ce însemnătate are o rezoluţie ICOMOS?

Roxana Wring: ICOMOS este o asociaţie profesională non-guvernamentală care funcţionează la nivel planetar şi este formată din experţi în patrimoniu. Din ea fac parte cei mai importanţi experţi în urbanism, în arhitectură, în protecţia patrimoniului, în restaurare, în istorie. ICOMOS are 11.000 de membri, iar aceşti membri sunt cei mai buni în materie de expertiză a patrimoniului. ICOMOS este ca un comitet ştiinţific. Orice decizie pe care o ia comitetul UNESCO, braţul Naţiunilor Unite care se adresează culturii, aceste decizii sunt toate fundamentate pe expertiza şi recomandările ICOMOS.

Valoarea unei astfel de rezoluţii este, deci, simbolică, dar are şi o însemnate practică. Rezoluţia va rămâne în CV-ul României la UNESCO. România este membră UNESCO, avem reprezentat UNESCO, deci este o situaţie jenantă pentru toţi cei care ne reprezintă şi pentru noi.

De asemenea, sperăm că această rezoluţie va folosi şi în procesele pe care le avem în instanţă pentru că va dovedi că nu ne sesizăm aşa că, avem ceva cu primăria sau autorităţile ci ne sesizăm şi la intervenţia unor organizaţii internaţionale de mare renume.

Reporter Epoch Times: Ce efecte speraţi să aibă această conferinţa de presă?

Roxana Wring: Sperăm ca opinia publică să se trezească, pentru ca românii să nu mai fie priviţi în străinătate ca cetăţeni de categoria a doua. Sperăm ca opinia publică, atunci când va veni vremea să voteze, să-şi spună şi această întrebare: acest politician a făcut ceva pentru identitatea noastră? A făcut ceva pentru a proteja şi perpetua patrimoniul care ne aparţine nouă?

Dacă da, bine, îi dau votul, dacă nu ... îmi aleg un alt politician. Trebuie să ne trezim la un moment dat, nu putem să aşteptăm de fiecare dată să vină ceilalţi din afară să ne spună ce trebuie să facem.

Sperăm că vor exista şi nişte politicieni destul de inteligenţi încât să îşi dea seama că acesta este un subiect care ne afectează pe toţi. Nu cred că toţi politicienii sunt la fel de insensibili la ceea ce înseamnă patrimoniul.

Reporter Epoch Times: Ce pot face românii dacă vor să ceară politicului oprirea distrugerii patrimoniului istoric al acestui oraş?

Roxana Wring: Pot fi făcute o mulţime de gesturi, este nevoie de o acumulare de gesturi. Cetăţenii ar putea să fie mult mai vigilenţi. Să semnaleze atunci când cred că există intervenţii asupra caselor istorice şi văd că nu există panou cu informaţii despre lucrări. Să semnaleze Inspectoratului de Stat în Construcţii, care este în subordinea Primului ministru, şi chiar la Primărie. Pentru că de multe ori Primăria ne spune nouă că suntem singurii care ne plângem, că avem noi ceva cu primăria. Dacă mai multe persoane ar face acelaşi lucru, atunci Primăria ar fi mult mai sensibilă, căci pentru funcţionarii publici este vorba despre cariera lor, iar pentru aleşi, este vorba despre viitoarele alegeri.

Masa critică este foarte importantă şi noi asta sperăm. Iar masa critică poate înseamnă chiar 10% din populaţie în România. Noi asta sperăm să se întâmple.

Există şi politicieni oneşti care vor să sprijine şi comunităţile.

Reamintim că în sala unde a fost susţinută conferinţa, din câte am observat, nu a fost prezent niciun reprezentat al clasei politice. Au fost prezenţi reprezentanţii presei şi câţiva arhitecţi.

Clasa politică va primi însă informarea direct de la sursă, căci ICOMOS va trimite rezoluţia către toate instituţiile care au sau pot avea un rol în păstrarea patrimoniului şi identităţii culturale a Capitalei României şi în dezvoltarea unei strategii viabile de conservare a patrimoniului arhitectonic al oraşului. Rezoluţia va ajunge la Administraţia Prezidenţială, la premierul Ponta, la Ministerul Culturii, la Comisiile pentru cultură din Parlament, la Primărie etc.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne